România se confruntă cu un război informațional intens, marcat de campanii de dezinformare care au vizat direct securitatea națională. Începând cu data de 3 septembrie 2025, au apărut numeroase clipuri video care susțineau, prin minciuni, că țara va intra în conflictul din Ucraina de partea Kievului. Aceste materiale au fost difuzate masiv pe internet, generând panică și utilizând elemente de fear-mongering pentru a manipula opinia publică.
Ministerul Apărării Naționale a implementat măsuri specifice pentru a combate aceste narațiuni false care circulă pe rețelele de socializare. Armata utilizează o platformă dedicată numită Inforadar, prin care verifică informațiile cu specialiști și publică materiale oficiale pentru a contrazice zvonurile. Militarii lucrează constant, inclusiv în afara orelor de program, pentru a clarifica situația atunci când apar incidente, precum căderea dronelor pe teritoriul țării.
Tehnologia de ultimă generație este utilizată pentru a crește credibilitatea minciunilor, inclusiv prin tehnica de clonare a vocii. În cazul dezinformării privind intrarea în război, vocea fostului premier Ilie Bolojan a fost replicată cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a susține afirmații false. Generalul (r) Constantin Spînu explică faptul că aceste tactici vizează atacarea sentimentului de urgență și exploatarea emoțiilor primare, precum frica și nesiguranța.
Reacția actorilor politici variază semnificativ, în timp ce parlamentarii din AUR susțin că protejarea libertății cuvântului este esențială. Aceștia argumentează că nu trebuie subestimată inteligența cetățenilor și că dezinformarea nu ar trebui să ducă la sancțiuni penale. Totodată, s-a observat o legătură între conturile care au promovat teorii anti-vaccin în timpul pandemiei și cele care propagă acum narațiuni pro-Federația Rusă sau anti-România.
Autoritatea de monitorizare a comunicării, CNA, a raportat că în perioada 2025-2026, aproape jumătate dintre sesizările analizate au reprezentat dezinformări. Instituția a trimis peste 500 de solicitări către rețelele de socializare în ultimii doi ani pentru eliminarea conținutului ilegal. Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a subliniat că rolul instituției este de a analiza încălcările legii, fără a exercita cenzură asupra spațiului public digital.
Campaniile de dezinformare sunt clasificate oficial ca amenințări majore la adresa securității și democrației, fiind utilizate pentru polarizarea societăților. Aceste strategii hibride vizează în principal slăbirea încrederii populației în instituțiile statului. România este considerată unul dintre statele cele mai expuse la aceste atacuri, fiind într-o stare de alertă constantă în cadrul Uniunii Europene.
