Conflictul dintre Ucraina și Rusia a început să se extindă către domeniul spațial, transformând accesul la infrastructura orbitală într-un element critic de supraviețuire. Un atac recent asupra unor instalații industriale din Samara, realizat cu două rachete Flamingo, a vizat clădiri implicate în asamblarea plăcilor de bază pentru rachetele rusești Soiuz-2. Acest eveniment indică faptul că războiul nu se mai limitează la teritoriul ucrainean, ci vizează direct capacitățile de lansare spațială ale Rusiei.
Rusia încearcă să reducă dependența de serviciile SpaceX prin dezvoltarea sistemului de sateliți Rassvet, o alternativă la rețeaua Starlink a lui Elon Musk. Această mișcare strategică vine după ce Moscova a pierdut accesul la tehnologia Starlink la începutul anului. În paralel, Ucraina își dezvoltă propriile capacități prin proiectul de lansare a unor sateliți, având deja succesul lansării satelitului Obria Nano în colaborare cu compania daneză GomSpace, parte a unei rețele planificate de 245 de sateliți.
Securitatea comunicațiilor și a imaginilor prin satelit este deja sub asalt, prin metode precum bruierea semnalului, orbirea cu lasere sau manevre agresive de proximitate. Un incident recent a implicat satelitul rusesc Kosmos 2612, care a manevrat periculos lângă satelitul radar finlandez Iceye, furnizor de imagini pentru armata ucraineană. Expertul Elena Grossfeld de la Universitatea Suedeză de Apărare subliniază că războiul spațial nu mai este o proiecție viitoare, ci o realitate prezentă în această competiție strategică.
Dependența de companii private precum SpaceX sau Blue Origin a ridicat semne de întrebare privind suveranitatea strategică a statelor. Victoria Samson, de la Secure World Foundation, a observat că Rusia a utilizat deja bruiajul pentru a perturba zborurile în zona Mării Baltice. Această incertitudine a determinat atât Rusia, cât și europenii, să caute propriile versiuni de rețele de sateliți pentru a asigura independența operațională în fața unor intervenții externe sau ideologice.
Ucraina prioritizează dezvoltarea programului spațial, deși Fedir Venislavski, șeful subcomisiei parlamentare pentru securitatea statului, menționează că producția se confruntă cu dificultăți de finanțare. Kievul a testat deja sisteme de interceptare în stratosferă pentru a contracara rachetele balistice Oreșnik, care sunt lansate în straturile superioare ale atmosferei. Această capacitate de apărare exo-atmosferică este esențială pe măsură ce rachetele rusești devin tot mai sofisticate în modul de livrare a efectelor asupra țintelor.
Domeniul spațial rămâne unul cu reglementări internaționale vagi și depășite, ceea ce face implementarea tratatelor dificilă. În acest context, Washingtonul a confirmat amplasarea unor sisteme de control al armelor pe orbită, în urma raportărilor privind zborurile regulate ale sateliților ruși în apropierea celor americani. Această escaladare reflectă o schimbare fundamentală în modul în care marile puteri își protejează interesele și își exercită influența globală prin tehnologie orbitală.
