Mariana Katzarova, raportoarea specială a ONU pentru situația drepturilor omului în Federația Rusă, a solicitat statelor membre începerea elaborării unei convenții obligatorii a Națiunilor Unite împotriva represiunii transnaționale. Această propunere include necesitatea unui mecanism dedicat de monitorizare și evaluare a respectării obligațiilor internaționale. Intervenția a avut loc în cadrul Comisiei pentru drepturile omului (DROI) a Parlamentului European, unde raportoarea a subliniat urgența protejării criticilor Kremlinului care trăiesc în afara granițelor rusești.
Represiunea transnațională este descrisă de Mariana Katzarova ca o metodă prin care un stat utilizează mandate, baze de date, restricții financiare sau administrative, precum și amenințări sau violență pentru a exercita presiune asupra criticilor din străinătate. Această strategie include utilizarea intermediarilor și a sistemelor digitale pentru a menține controlul asupra persoanelor care au părăsit țara. Obiectivul este de a continua sistemul de presiune existent în interiorul Rusiei, adaptându-l pentru a fi aplicat în multiple jurisdicții internaționale.
Persoanele vizate, printre care se numără jurnaliști, apărători ai drepturilor omului și opozanți ruși aflați în exil, se confruntă cu riscuri majore, inclusiv amenințări la adresa vieții și presupuse otrăviri. Mariana Katzarova a menționat că tacticile de intimidare includ și trimiterea de mesaje referitoare la rudele rămase în Rusia, pentru a menține presiunea asupra exilaților. Raportul său, intitulat „Nowhere is safe: Exporting the rule of fear beyond borders”, este primul document ONU dedicat unei singure țări pe această temă.
În ceea ce privește evoluția statistică, raportoarea a evidențiat o creștere semnificativă a condamnărilor în lipsă, trecând de la patru în anul 2022 la 157 într-un an recent. Mariana Katzarova a prezentat aceste date în contextul unei presiuni juridice crescute, unde instrumentele de drept intern sunt transformate în metode de presiune externă. Totodată, ea a citat cifre privind persecuția politică din interiorul Rusiei, menționând aproape 5.000 de persoane urmărite penal și aproximativ 2.200 de persoane aflate în detenție.
La nivelul Uniunii Europene, Mariana Katzarova a cerut implementarea unor măsuri concrete, precum stabilirea unei definiții comune a represiunii transnaționale și desemnarea unui coordonator la nivelul UE. Ea a recomandat utilizarea prudentă a alertelor Interpol pentru a evita transformarea lor în instrumente de persecuție politică și a solicitat aplicarea sancțiunilor de tip Magnitsky împotriva persoanelor implicate în urmărirea exilaților. Aceste măsuri ar viza mutarea costului represiunii de la statul gazdă către actorii responsabili.
Problematica represiunii transnaționale afectează direct securitatea internă a statelor europene, deoarece transformă protecția exilaților dintr-o chestiune de politică externă într-una de protecție a drepturilor fundamentale. Atunci când jurnaliști sau activiști aflați pe teritoriul UE sunt supuși intimidării sau urmăririi judiciare abuzive, integritatea cooperării polițienești și a sistemelor juridice europene este pusă sub semnul întrebării, necesitând un răspuns coordonat și un cadru juridic robust.
