Președintele rus Vladimir Putin a respins, joi, 1 octombrie 2026, o propunere venită din partea administrației Trump, susținută de Kiev, prin care se solicita un armistițiu privind atacurile cu rachete de rază lungă de acțiune. Decizia sa vine într-un moment în care conflictul din Ucraina a depășit durata de 4 ani și 7 luni, marcând un eșec major pentru ofensiva armatei roșii. Refuzul vizează oprirea reciprocă a atacurilor cu rachete de la distanțe lungi, o măsură care ar putea afecta strategia Moscovei de a lovi Kievul cu rachete balistice, de croazieră și supersonice.
Conflictul a ajuns într-un punct de tensiune ridicată, pe fondul intensificării campaniilor de atacuri aeriene rusești asupra capitalei ucrainene. Moscova a crescut frecvența acestor lovituri, în timp ce Ucraina acuză Rusia de atacuri deliberate asupra țintelor civile, menite să mențină Kievul într-o stare de alertă constantă înainte de o iarnă dificilă. În paralel, Ucraina a răspuns prin lovituri asupra infrastructurii energetice ruse, vizând rafinării, depozite de petrol, combustibil și instalații de export, cu scopul de a reduce veniturile Moscovei din sectorul energetic.
Vladimir Putin a criticat propunerea de a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești în schimbul celor asupra navelor, numind ideea „pur și simplu ridicolă”. Liderul rus a subliniat că Rusia a pierdut aproximativ 1% din PIB-ul său din cauza atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, care au provocat penurii de combustibil la nivel național în timpul verii. Această strategie de lovire a infrastructurii a afectat și alte sectoare, precum companiile siderurgice și lanțurile de aprovizionare feroviar, restricționând drastic exporturile de cereale din Marea Neagră.
În cadrul forumului Valdai, Vladimir Putin a abordat și tema activelor occidentale confiscate de Moscova, menționând companii precum Nestlé, Auchan, Leroy Merlin și Metro. Deși a declarat că aceste active ar putea fi returnate într-un „scenariu favorabil”, el a susținut că Rusia nu fură și nu naționalizează nimic, ci pune anumite întreprinderi sub administrare externă. El a acuzat totodată state europene că au încălcat regulile prin confiscarea activelor unor giganți petrolieri ruși, precum Gazprom, Rosneft și Lukoil.
Pe plan geopolitic, Vladimir Putin a declarat că nu are planuri de a ataca țări europene, dar este pregătit să riposteze agresiunii occidentale, făcând referire la teritoriul rus situat între Polonia și Lituania. Avertismentul său a fost lansat în contextul exercițiilor militare NATO desfășurate în apropierea Kaliningrad, pe care Moscova le consideră o escaladare. Liderul rus a avertizat că, în cazul unui atac direct asupra Federației Ruse sau a regiunii Kaliningrad, utilizarea tuturor armelor din arsenalul țării va deveni o problemă inevitabilă.
Conflictul actual este caracterizat de o componentă de război hibrid, o tactică în care NATO, Regatul Unit și mai multe state europene acuză Rusia că utilizează atacuri cibernetice, sabotaje și spionaj. Aceste acțiuni sunt menite să întrerupă sprijinul oferit Ucrainei. În ciuda duratei de peste patru ani, Vladimir Putin nu indică semne de încetinire a ofensivei, continuând să prioritizeze loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene chiar înainte de începerea sezonului de iarnă.
