Rusia exercită o presiune tot mai mare asupra NATO prin atacuri riscante care forțează Alianța să aleagă între răspunsuri care să nu provoace o escaladare a conflictului și evitarea unei imagini de slăbiciune. Incidentul recent din Marea Neagră, în care două nave au fost lovite de drone în apele teritoriale românești, a marcat un nou nivel de agresiune. O a treia navă a fost atacată imediat în afara apelor românești, lăsând șapte membri ai echipajului dispăruți.
Autoritățile europene au acuzat Rusia de vizarea acestor nave, precum și a altor patru ambarcațiuni din apropierea Bulgariei. Președintele României, Nicușor Dan, și premierul Bulgariei, Rumen Radev, s-au întâlnit joi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta situația de urgență. Deși discuțiile au avut loc, liderii nu au anunțat încă nicio măsură concretă de răspuns la aceste atacuri care au lovit direct în zona de securitate a statelor membre.
Diplomații avertizează asupra fenomenului de „sindrom al broaștei fierte”, situație în care agresiunile rusești devin treptat mai îndrăznețe, în timp ce opinia publică din țările NATO se obișnuiește cu ele. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că aceste încercări de destabilizare vizează reducerea sprijinului pentru Ucraina, subliniind însă că România va continua să susțină Kievul. În acest context, Rusia pare să testeze limitele fără a atinge pragul care ar declanșa oficial un act de război.
Comandanții militari ai NATO sunt în proces de consultare, conform declarațiilor colonelului Martin O’Donnell, portavoce al conducerii militare supreme. Un înalt oficial NATO a menționat că Alianța dispune de mai multe opțiuni, reiterând afirmația lui Mark Rutte că acțiunile de apărare nu sunt întotdeauna vizibile. Totodată, există temeri că intensificarea presiunii de către Vladimir Putin ar putea duce la o confruntare militară directă, dacă situația scapă de sub controlul diplomaților.
Măsurile de contracarare ar putea include intensificarea supravegherii în Marea Neagră, organizarea de exerciții militare regionale sau utilizarea sistemelor fără echipaj pentru protecția transportului comercial. Alte opțiuni vizate sunt impunerea de noi sancțiuni, expulzarea diplomaților ruși sau interceptarea navelor din flota-fantomă a Rusiei. Expertul Laura Cooper de la Universitatea Georgetown subliniază că orice măsură trebuie să impună costuri suficient de mari pentru a descuraja aceste atacuri hibride, însă acest punct de inflexiune nu a fost încă atins.
Securitatea în Marea Neagră este influențată și de regimul juridic al strâmtorilor, unde Turcia a invocat un tratat vechi pentru a restricționa accesul navelor militare. Deși acest lucru limitează consolidarea flotelor de la Rusia și NATO, atacurile recente cu drone ocolesc aceste restricții. Această evoluție reflectă o schimbare în tacticile de sabotaj, care s-au extins de la infrastructura submarină la utilizarea tehnologiei aeriene automate în zonele de interes strategic.
