Comisia Europeană a lansat o propunere legislativă majoră, cunoscută sub numele de „EU Kids Act”, prin care se urmărește limitarea accesului copiilor la rețelele sociale și impunerea unor reguli de siguranță mult mai riguroase pentru platformele online. Inițiativa, susținută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, răspunde îngrijorărilor crescute privind impactul platformelor precum TikTok sau Instagram asupra sănătății psihice a minorilor. Proiectul vizează nu doar rețelele de socializare, ci și jocurile online, platformele de partajare video și chatboturile bazate pe inteligență artificială.
Conform detaliilor prezentate de Ursula von der Leyen în cadrul discursului privind Starea Uniunii, structura propunerii se bazează pe praguri de vârstă specifice. Copiii sub vârsta de 13 ani ar fi complet interziși de utilizarea rețelelor sociale. Pentru grupa de vârstă cuprinsă între 13 și 15 ani, legislația prevede utilizarea unor conturi speciale, supravegheate de părinți sau tutori, cu funcții limitate și o durată de utilizare de maximum o oră pe zi. Abia de la vârsta de 15 ani ar putea deschide adolescenții propriile conturi, fără restricții similare.
Reglementările propuse vizează combaterea mecanismelor care pot crea dependență, precum derularea infinită a conținutului, notificările nocturne sau posibilitatea ca persoane necunoscute să contacteze minorii. Ursula von der Leyen a subliniat că orice platformă care dorește să interacționeze cu minorii trebuie să demonstreze, în prealabil, că este un mediu sigur. Această abordare încearcă să echilibreze protecția tinerilor cu dreptul acestora la informare și la liberă exprimare, temeri ridicate de diverse guverne din cadrul Uniunii Europene.
Implementarea acestui cadru legislativ va presupune negocieri complexe între Comisia Europeană, Parlamentul European și guvernele celor 27 de state membre. Există divergențe semnificative între capitale: Franța și Germania susțin praguri de vârstă diferite, în timp ce Estonia s-a opus public unor astfel de interdicții. Spania și Olanda preferă praguri de vârstă mai ridicate, de exemplu 16 sau 15 ani. Comisia Europeană estimează că negocierile pot fi finalizate în 8-12 luni, urmând o perioadă de tranziție de șase luni, cu aplicarea efectivă estimată în anul 2028.
Un punct critic al dezbaterii vizează mecanismele de verificare a vârstei, care trebuie să protejeze datele biometrice și identitatea utilizatorilor. În timp ce Henna Virkkunen susține că procesul ar trebui să fie simplu și să nu dezvăluie alte date, activiștii de la epicenter.works avertizează că ar putea crea o infrastructură de supraveghere a datelor familiale. De asemenea, există temeri privind povara responsabilității, de la organizatii precum Borns Vilkår la ministrul grec Dimitris Papastergiou, care susține că responsabilitatea principală trebuie să revină platformelor, nu părinților.
Evoluția acestor reglementări europene urmează o tendință globală de restricționare a accesului tinerilor la mediul digital. Un precedent relevant este cel din Australia, unde în decembrie 2025 a fost introdusă prima interdicție națională de acest tip, interzicând tinerilor sub 16 ani crearea de conturi pe principalele platforme de socializare. Autoritățile australiene au semnalat că implementarea regulilor este dificilă deoarece platformele tehnologice nu respectă în totalitate normele impuse de statul de la Canberra.
