Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a extins oferta de parteneriat către Canada, propunând transformarea acesteia într-un potențial „membru asociat” al Uniunii Europene. Această inițiativă a fost prezentată în cadrul unui discurs despre starea Uniunii, în prezența premierului canadian Mark Carney. Totuși, propunerea de statut de membru asociat nu este prevăzută în tratatele actuale ale UE, ceea ce ridică semne de întrebare privind viabilitatea juridică a acestui gest diplomatic.
Relația dintre Europa și Canada se bazează deja pe un fundament comercial și de securitate, însă procesele de ratificare rămân complexe. De exemplu, acordul comercial CETA, semnat în 2016, nu a fost încă ratificat de zece state membre ale UE după aproape un deceniu de la semnarea sa. Pe planul securității, în iunie 2025, cele două părți au stabilit un parteneriat de apărare, discutând accesul Canadei la instrumentul SAFE, destinat investițiilor și achizițiilor comune de echipamente militare.
Dincolo de securitate, interesele economice sunt esențiale pentru consolidarea acestui parteneriat strategic. Cele două entități au convenit să colaboreze pentru aprovizionarea cu materii prime critice și au început în martie 2026 negocieri pentru un acord privind comerțul digital. Pentru Europa, Canada reprezintă un partener strategic în reducerea dependențelor tehnologice, în timp ce pentru Ottawa, accesul la piața europeană oferă un spațiu de manevră important în contextul tensiunilor cu Washingtonul.
În timp ce propunerea de statut nou este prezentată cu precauție, aceasta este însoțită de asigurări că nu este un gest antiamerican. Ursula von der Leyen a subliniat că parteneriatul nu este îndreptat împotriva altcuiva, o mențiune care reflectă contextul relațiilor cu Statele Unite. În acest sens, se discută și despre crearea unui consiliu de securitate al UE și a unui mecanism de consultare inspirat de articolul 4 din NATO, pentru a asigura o reacție mai rapidă la amenințări.
Reacțiile din Canada sunt rezervate, liderul opoziției conservatoare exprimându-și dezacordul cu ideea ca țara să devină al 28-lea membru al UE. Unghiul de abordare al premierului Mark Carney, care a vorbit despre o „ruptură, nu o tranziție” a ordinii internaționale la Davos, sugerează necesitatea unei acțiuni colective a puterilor medii. Totuși, lipsa unui definiție juridică clară pentru termenul de „membru asociat” rămâne un obstacol major în implementarea acestui proiect diplomatic.
Contextul geopolitic actual este marcat de o presiune crescută asupra securității europene, în special în estul continentului. În acest context, Congresul SUA a adoptat recent un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, fiind prima acțiune majoră de acest tip din mandatul lui Donald Trump. Această mișare de sancțiuni vizează și „flota fantomă”, evidențiind tensiunea constantă dintre politicile de sancționare a Moscovei și necesitatea de a menține stabilitatea economică și de apărare.
