Ministrul de finanțe al Greciei, Kyriakos Pierrakakis, a prezentat luni proiectul de buget pentru anul 2027, într-un moment marcat de presiuni pe piețele internaționale de obligațiuni. Planul financiar propus de guvernul grec urmărește consolidarea credibilității economiei naționale în fața volatilității de pe piața energiei. Kyriakos Pierrakakis a descris documentul ca fiind o dovadă de stabilitate, în condițiile în care marile economii europene se confruntă cu provocări fiscale tot mai complexe.
La nivel macroeconomic, proiectul de buget pentru anul 2027 estimează o creștere economică de 2,3%, o cifră care depășește media europeană de 1,2% din zona euro. Pe lângă expansiunea economică, documentul prevede excedente de peste 3% din PIB și o reducere considerabilă a datoriei publice. Aceste obiective sunt susținute de o majorare a investițiilor cu 7,9%, măsură menită să impulsioneze dinamismul economic al țării pe termen lung.
Indicatorii sociali prevăd o evoluție pozitivă, cu o scădere a ratei șomajului la nivelul de 7,9%, ceea ce ar reprezenta cel mai scăzut nivel înregistrat din 2008. În ceea ce privește veniturile cetățenilor, proiectul de buget anticipează o creștere a salariilor de 3,9%, o valoare superioară celor 3,7% estimați pentru anul 2026. Kyriakos Pierrakakis a subliniat că progresul economic trebuie să se reflecte în viața de zi cu zi a familiilor.
În ceea ce privește inflația, Kyriakos Pierrakakis prevede o încetinire a ratei medii anuale, de la 3,8% în prezent, la 2,6% în anul 2027. Această evoluție rămâne însă o variabilă volatilă, fiind influențată direct de prețurile internaționale la energie. Pentru a gestiona riscurile, ministrul adjunct de Finanțe, Thanos Petralias, a menționat că bugetul include o alocare suplimentară de 200 de milioane de euro pentru subvenționarea eventualelor costuri cu energia.
Guvernul grec prioritizează astfel atât creșterea veniturilor, cât și reducerea presiunilor legate de costul vieții pentru populație. Kyriakos Pierrakakis a declarat că echipa responsabilă de politica economică vizează ca progresul să devină un beneficiu pentru fiecare familie. Această strategie de consolidare fiscală este implementată în ciuda incertitudinilor internaționale care afectează piețele de obligațiuni și stabilitatea energetică globală.
Planificarea bugetară pe termen lung în Europa este adesea influențată de fluctuațiile prețurilor la resurse energetice și de poziția datoriei publice față de PIB. În contextul actual, deciziile fiscale ale statelor membre sunt monitorizate atent pentru a asigura reziliența în fața șocurilor externe. Grecia încearcă prin acest proiect să își consolideze poziția de stabilitate în cadrul zonei euro, oferind previzibilitate investitorilor internaționali.
