Guvernatorul Băncii Franței, Emmanuel Moulin, a emis o estimare optimistă privind traiectoria financiară a țării, susținând că deficitul bugetar poate fi redus la nivelul de 3% din PIB până în anul 2029. Această prognoză vine într-un context marcat de instabilitate politică și de creșterea costurilor de împrumut pentru statul francez. În cadrul unui interviu acordat CNBC, oficialul a subliniat că restabilirea disciplinei fiscale este un obiectiv realizabil, fără a recurge la măsuri care ar putea fi caracterizate drept austeritate strictă.
Situația actuală a Franței este una critică, fiind sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, după ce deficitul bugetar a atins 5,1% din PIB anul trecut. Guvernul urmărește o scădere intermediară a acestuia la 5% până în 2027, însă procesul de negociere a bugetului este îngreunat de fragmentarea parlamentară și de protestele sociale. Emmanuel Moulin a observat că majorarea randamentelor obligațiunilor franceze este o consecință directă a incertitudinii politice și a temerilor investitorilor privind adoptarea bugetului sau respectarea obiectivelor fiscale.
Pentru a stabiliza piețele financiare, guvernatorul a insistat că este esențială existența unui buget votat care să respecte ținta de deficit de 5%. Moulin a recunoscut că procesul de reducere a deficitului este complicat de costurile crescute ale datoriei publice, care adaugă anual aproximativ 10 miliarde de euro la cheltuielile statului. Deși randamentele obligațiunilor guvernamentale au urcat la niveluri de decenii, guvernatorul a respins riscul unei contagiuni financiare, invocând soliditatea băncilor și a companiilor de asigurări.
Proiectul de buget pentru 2027, prezentat de guvernul premierului Sebastien Lecornu, prevede economii de aproximativ 54 de miliarde de euro. Măsurile propuse includ înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, modificarea unor facilități fiscale și limitarea bugetelor administrațiilor locale. Totuși, adoptarea acestor măsuri rămâne incertă din cauza disputelor privind cheltuielile publice, presiunile fiind amplificate de protestele elevilor și de apropierea alegerilor prezidențiale programate pentru primăvara anului viitor.
Investitorii monitorizează atent capacitatea autorităților franceze de a readuce finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă, deși recunosc punctele forte ale celei de-a doua economii din zona euro. Deși Franța plătește dobânzi mai mari din cauza situației fiscale, Emmanuel Moulin a precizat că statul nu întâmpină dificultăți în atragerea cumpărătorilor pentru obligațiunile sale. Sistemul financiar francez beneficiază de o lichiditate ridicată, ceea ce ar trebui să susțină stabilitatea în perioada de tranziție fiscală.
În cadrul economiilor moderne, gestionarea deficitului este adesea legată de capacitatea de a reduce cheltuielile publice fără a afecta creșterea. Experții indică faptul că reformele ar trebui să vizeze, în primul rând, reducerea cheltuielilor pentru a evita creșterea taxelor. Această abordare este crucială pentru menținerea stabilității macroeconomice și pentru evitarea unor crize ale datoriei suverane care pot afecta întregul sistem financiar regional.
