Sari la conținut
Busola Strategică Busola Strategică

Analize

Prioritățile de securitate ale Guvernului Niculescu: creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB

Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu pune accent pe consolidarea flancului estic și pe parteneriatele strategice cu Ucraina și Republica Moldova.

Redacția 469 cuvinte 3 min citire

Prioritățile de securitate ale Guvernului Niculescu: creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB
Foto: Adevărul

Premierul desemnat Luca Niculescu a prezentat programul de guvernare care include măsuri strategice pentru consolidarea securității naționale în cadrul NATO și al UE. Printre principalele obiective de apărare se numără creșterea graduală a cheltuielilor militare către pragul de 5% din PIB și îndeplinirea obiectivelor din cadrul SAFE. Planul vizează, de asemenea, întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA și dezvoltarea capacităților industriei de apărare naționale pentru a asigura o protecție mai robustă.

Un pilon central al propunerilor este consolidarea flancului estic prin conceptul de „NATO 3.0”, un hub de protecție europeană. România urmărește să atragă structuri și centre de excelență NATO, concentrându-se pe domenii precum securitatea cibernetică și combaterea amenințărilor hibride. Programul prevede și o prezență aliată sporită pe teritoriul țării, utilizând instrumentele NATO pentru a valorifica industria de apărare și a îmbunătăți mobilitatea militară pe flancul estic.

Securitatea în Marea Neagră este tratată ca o prioritate critică, având în vedere riscurile ridicate pentru transportul maritim și infrastructura energetică. Guvernul propune întărirea parteneriatelor cu Bulgaria și Turcia și găzduirea unui hub european de securitate maritimă, cu rol informativ și de avertizare timpurie. Pentru anul 2027, este planificat un portofoliu de investiții majore în Portul Constanța și zona dunăreană, vizând transportul, energia și infrastructura digitală.

În ceea ce privește relațiile regionale, Luca Niculescu propune susținerea parcursului european al Republicii Moldova și implementarea Parteneriatului Strategic cu Ucraina. România va rămâne principalul susținător al Chișinăului, oferind asistență financiară și expertiză pentru proiecte de interconectare energetică și digitală. În paralel, pentru Ucraina, se prevede crearea unui mecanism prin care companiile românești să participe la reconstrucția infrastructurii, energiei și sănătății, menținând totodată dialogul privind drepturile minorității române.

Analistul Cătălin Buciumeanu critică însă propunerile, considerându-le măsuri „reciclate” care nu aduc elemente de noutate substanțială. Acesta subliniază că cooperarea cu Ucraina și Republica Moldova este o necesitate absolută pentru securitatea României, comparând situația cu nevoia de a avea ambele picioare pentru a alerga un maraton. Buciumeanu avertizează că România trebuie să treacă de la dependența de „umbrela americană” la capacitatea de a furniza singură securitate prin tehnologii și echipamente moderne.

Contextul regional actual este marcat de o instabilitate crescută în zona Mării Negre, unde incidente maritime repetate afectează siguranța navelor comerciale. Atacurile cu drone și explozii în apropierea zonelor economice românești au transformat această regiune într-o zonă de risc ridicat pentru rutele de aprovizionare alimentară și energetică. Această realitate impune o reacție rapidă a statelor din flancul estic pentru protejarea cablurilor submarine și a platformelor de exploatare.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Analize