Guvernul Franței se confruntă cu o dublă presiune, socială și financiară, înaintea negocierilor bugetare programate pentru săptămâna viitoare. Pe plan economic, randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze au înregistrat o creștere semnificativă miercuri, pe fondul incertitudinii politice. În paralel, mișcarea studenților, care a intrat în a treia săptămână de proteste, continuă să destabilizeze climatul intern, după ce manifestațiile s-au extins de la regiunea Parisului la nivel național.
Protestele studenților au început din cauza lipsei profesorilor, a programelor școlare insuficiente și a stării precare a clădirilor de învățământ. Această mișcare a declanșat confruntări violente cu poliția, închiderea unui număr mare de școli și mii de arestări. Deși manifestațiile au fost întrerupte miercuri, ele urmează să fie reluate joi. Premierul Sébastien Lecornu a anunțat că autoritățile vor încerca să utilizeze această pauză pentru a deschide un dialog cu elevii.
Guvernul a acuzat partidul La France Insoumise că încearcă să instrumentalizeze politic aceste proteste, în condiții în care mai mulți parlamentari ai formației și-au exprimat sprijinul pentru manifestații. Tensiunile sociale complică procesul de adoptare a bugetului, în cadrul căruia guvernul minoritar trebuie să obțină sprijinul unei Adunări Naționale profund divizate. Această diviziune este necesară pentru implementarea unor ajustări fiscale de zeci de miliarde de euro.
Pe piața financiară, randamentul titlurilor OAT pe zece ani a crescut cu 16 puncte de bază miercuri, atingând un nivel de creștere de peste 100 de puncte de bază de la începutul anului. Această evoluție reflectă o vânzare masivă de obligațiuni cauzată de temerile privind datoria publică. Directorul general al Pimco, Emmanuel Roman, a calificat situația drept „critică”, subliniind necesitatea urgentă a reducerii deficitului și adoptării unui buget credibil.
Guvernatorul Băncii Franței, Emmanuel Moulin, a respins însă posibilitatea unei intervenții a Băncii Centrale Europene. El a menționat că mandatul BCE se concentrează pe combaterea inflației, menținând-o în jurul nivelului de 2%, și nu pe rezolvarea problemelor fiscale ale statelor membre. Analistul Anthony Brinkman de la Principal Asset Management avertizează că vânzările ar putea continua, mai ales dacă Moody’s și S&P vor decide o retrogradare a ratingului Franței.
Situația financiară a Franței este marcată de un deficit bugetar care a depășit anul trecut 5,1% din PIB. Absența unei majorități parlamentare stabile din 2024 a transformat disputele bugetare într-un risc sistemic, procesul de guvernare fiind deja afectat de căderile anterioare ale a două guverne prin moțiuni de cenzură în Adunarea Națională.
