Liderii naționaliști din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au semnat luni, 14 septembrie, un acord prin care solicită guvernului britanic să pregătească schimbări constituționale. Documentul semnat la Cardiff vizează recunoașterea dreptului acestor trei națiuni de a-și decide singure viitorul politic. Această mișare strategică deschide, de asemenea, posibilitatea organizării unor referendumuri privind independența, într-un moment în care forțele pro-autonomie au o prezență politică puternică în regiunile respective.
Acordul a fost încheiat de John Swinney, premierul Scoției, împreună cu Rhun ap Iorwerth, liderul partidului Plaid Cymru din Țara Galilor, și Michelle O'Neill, prim-ministrul Irlandei de Nord. Cei trei au participat la o conferință de presă organizată în Cardiff, conform informațiilor de la sky news. În textul acordului, liderii susțin dreptul națiunilor la autodeterminare și solicită Londrei să planifice și să faciliteze schimbarea constituțională în fiecare jurisdicție, subliniind că dinamica politică este de partea mișcărilor lor.
John Swinney, care conduce Partidul Național Scoțian, a descris această întâlnire ca fiind un moment crucial în parcursul constituțional al Regatului Unit. El a afirmat că perioada în care Londra ia decizii pentru aceste teritorii este aproape de sfârșit. Premierul Scoției a cerut organizarea unui nou referendum privind independența Scoției în următorii cinci ani, argumentând că politicile de transferare a puterii către regiuni ar trebui să ducă la recunoașterea dreptului de a decide viitorul.
În cadrul discuțiilor, John Swinney a menționat că logica politicii promovate de Andy Burnham, care pune accent pe descentralizarea puterii, ar trebui să se aplice și în cazul autodeterminării. Liderul SNP a susținut că problemele sunt rezolvate cel mai bine cât mai aproape de oameni. Această abordare este văzută ca o marcă distinctivă a politicii de descentralizare, care ar trebui să faciliteze și procesul de autodeterminare pentru națiunile componente.
Momentul este unul neobișnuit pentru Regatul Unit, deoarece liderii de la conducerea Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord provin din formațiuni naționaliste sau pro-independență. În Scoția, John Swinney ocupă funcția de premier sub emblema Partidului Național Scoțian. În Țara Galilor, Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Senedd în urma alegerilor din luna mai, iar în Irlanda de Nord, Michelle O'Neill a devenit prim-ministru în 2024, după revenirea instituțiilor de la Stormont.
Acest proces de presiune politică reflectă o perioadă de instabilitate în structurile de putere ale Regatului Unit, unde mișcările de descentralizare devin tot mai vocale. În contextul în care deciziile privind viitorul politic sunt tot mai des analizate la nivel regional, regimurile de guvernare centralizată se confruntă cu cereri constante de autonomie. Această evoluție subliniază complexitatea relațiilor dintre guvernele centrale și administrațiile regionale din cadrul uniunii politice britanice.
