Premierul Ungariei, Peter Magyar, a utilizat tribuna parlamentului de la Budapesta pentru a menționa România și Franța ca exemple negative de gestionare a resurselor publice. În cadrul unui discurs de peste două ore, șeful executivului ungar a argumentat că aceste țări demonstrează consecințele directe ale incapacității unei administrații de a controla corupția și cheltuielile guvernamentale care au scăpat de sub control. Această intervenție a avut loc în contextul prezentării proiectului de buget pentru anul 2027.
Planul bugetar propus de administrația condusă de Peter Magyar vizează reducerea deficitului la 4,9% din PIB, o țintă mai ambițioasă decât cea anticipată de analiști, care prognozau un nivel de 5,3%. Guvernul intenționează ca prin aceste măsuri să atingă pragul de 3% din PIB impus de Uniunea Europeană până în anul 2030. Proiectul este considerat un test de credibilitate pentru obiectivul pe termen lung de aderare la zona euro, în condițiile în care administrația a moștenit un deficit de 7,5% din PIB de la Viktor Orban.
Pentru a atinge aceste obiective, guvernul propune ajustări structurale de 4 puncte procentuale din PIB și crearea unei rezerve de contingență de 300 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 826 de milioane de euro. Economia de 1,5 puncte procentuale din PIB va proveni din combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive în sectorul public, în timp ce eliminarea măsurilor de cheltuieli unice va aduce un plus de 1,4 puncte procentuale la balanța bugetară. De asemenea, costurile de deservire a datoriei vor contribui cu o reducere de 0,1 până la 0,2 puncte procentuale.
Noile venituri vor fi asigurate prin introducerea unei taxe pe avere de 200 de miliarde de forinți și prin creșterea taxării companiilor din sectorul energetic cu 100 de miliarde de forinți. Totodată, impozitul pe profit va fi majorat cu 2 puncte procentuale, ajungând la 11%, pentru companiile cu o cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de euro. Din spațiul fiscal de 4 puncte procentuale obținut, 1,4 puncte procentuale vor fi alocate promisiunilor electorale, restul de 2,6 puncte procentuale fiind direcționat strict către reducerea deficitului.
Cheltuielile noi prevăzute depășesc 2.000 de miliarde de forinți, incluzând 449 de miliarde pentru pensii și 677 de miliarde pentru creșteri salariale în sectorul bugetar. Guvernul va dubla alocațiile familiale și va implementa reduceri de taxe pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici. În paralel, fondurile europene deblocate în urma revizuirilor de reforme vor fi folosite pentru investiții în infrastructură, locuințe și managementul resurselor de apă, menținându-se în același timp subvenționarea prețurilor la energie pentru gospodării.
Contextul acestor declarații de la Budapesta intervine într-un moment în care discuțiile despre stabilitatea economică și securitatea regională sunt intense. În timp ce liderii ungar au pus accent pe consolidarea fiscală și controlul cheltuielilor, în regiune se observă o preocupare crescută pentru gestionarea resurselor și a riscurilor geopolitice, aspecte care influențează direct prioritățile de buget și capacitatea de investiții a statelor din proximitate.
