Premierul Finlandei, Petteri Orpo, a criticat deciziile recente luate de președintele american Donald Trump în legătură cu conflictul din Ucraina. În marja summitului Consiliului European de la Bruxelles, liderul finlandez a susținut că nu există nicio logică în apropierea dintre Washington și Moscova. Orpo a subliniat că adevărații aliați ai Statelor Unite se află în Europa și a exprimat îngrijorări privind impactul politicii americane asupra securității continentului.
Criticile au vizat în special un acord privind vânzarea de motorină rusească pe piețele internaționale și restricționarea accesului Kievului la tehnologie militară. Orpo a menționat că Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa NATO, făcând deciziile lui Trump contraproductive. El a declarat că nu are răspunsuri, ci multe întrebări, și a afirmat că, în locul președintelui american, nu ar avea nicio încredere în Vladimir Putin.
Situația militară a Ucrainei este descrisă de premierul finlandez ca fiind extrem de periculoasă, în special din cauza atacurilor cu rachete. Orpo a cerut un sprijin occidental mult mai consistent, punând accent pe necesitatea urgentă de apărare aeriană pentru a proteja teritoriul ucrainean. El a avertizat că cerul rămâne deschis pentru Rusia, ceea ce pune în pericol stabilitatea regională și necesită o reacție rapidă a aliaților.
Liderul finlandez a sugerat că deciziile administrației Trump ar putea fi motivate de interese electorale interne, având în vedere proximitatea alegerilor de la jumătatea mandatului. Totodată, Orpo a insistat pe necesitatea ca statele europene să găsească soluții pentru finanțarea Ucrainei, chiar dacă sprijinul american va scădea. El a propus utilizarea activelor financiare rusești înghețate în loc de alocarea unor noi fonduri din bugetele naționale.
În ceea ce privește bugetul Uniunii Europene, Orpo a subliniat importanța găsirii unui compromis înainte de sfârșitul anului. El a avertizat că negocierile vor deveni mult mai dificile în perioada următoare, din cauza contextului politic și a alegerilor din Franța. Pentru Finlanda, securitatea frontierelor și stabilitatea economică rămân priorități, având țara o frontieră terestră de aproximativ 1.300 de kilometri cu Rusia.
Discuțiile privind utilizarea activelor rusești au fost complicate anterior de obstacole juridice, precum în cazul Belgiei, care a blocat un acord privind confiscarea acestor fonduri. În contextul tensiunilor actuale, statele precum Finlanda și Suedia solicită Comisiei Europene reluarea discuțiilor pentru a identifica o formulă de utilizare a acestor resurse în sprijinul Kievului.
