Discuțiile privind viitoarea conducere a Ucrainei au căpătat un nou impuls după declarațiile lui Trump, conform cărora ar fi timpul ca țara să aibă un nou președinte. În acest context, o analiză publicată de Newsweek identifică patru figuri politice care ar putea intra în calcul pentru funcția de șef al statului. Deși procesul de succesiune rămâne ipotetic, presiunea politică asupra actualului lider de la Kiev pare să fie în creștere.
Valeri Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei și actual ambasador la Londra, este considerat unul dintre cei mai puternici adversari ai lui Zelenski. Un sondaj realizat de Rating Group îl plasează pe Zalujnîi pe prima poziție în ceea ce privește încrederea publică, cu un nivel de 64%, în timp ce Zelenski are 53%. Într-un scenariu electoral ipotetic, peste o cincime dintre respondenți l-ar susține pe fostul comandant al armatei, în comparație cu aproximativ 23% care ar vota pentru președintele actual.
O altă figură remarcabilă este Kirilo Budanov, care a devenit cunoscut în timpul conflictului militar. Datele citate de Newsweek arată că aproximativ 53% dintre ucrainenii intervievați declară că au încredere în el, iar 6,7% l-ar vota în primul tur al unor viitoare alegeri. De asemenea, în calcule apare Mihailo Fedorov, fost vicepremier și ministru al Apărării, care beneficiază de o cotă de încredere de circa 38% și de un suport de 7,6% pentru un prim tur de vot.
Ultimul nume menționat este Petro Poroșenko, președintele Ucrainei între anii 2014 și 2019, care activează în prezent ca deputat al opoziției. Acesta rămâne o voce critică față de administrația actuală, după ce a pierdut alegerile din 2019 în fața lui Zelenski. Deși aceste nume sunt menționate în analize, nicio figură politică dintre cele enumerate nu și-a anunțat oficial intenția de a candida pentru funcția de președinte la viitoarele scrutinuri.
Organizarea alegerilor este momentan blocată de legislația ucraineană, care interzice scrutinul în timpul legii marțiale instituite după invazia rusă din februarie 2022. Autoritățile de la Kiev invocă riscurile de securitate majore, deși Zelenski a menționat că alegerile ar putea avea loc dacă Rusia acceptă o încetare totală a focului pentru o perioadă de 60 de zile. Un sondaj din octombrie indică faptul că 71% dintre cetățeni se opun organizării alegerilor în condițiile de război actuale.
Contextul securitar rămâne extrem de volatil, în condițiile în care Rusia continuă să exercite presiuni asupra stabilității regionale. În timp ce liderii ucraineni caută soluții pentru menținerea suveranității, discuțiile despre armistițiu și schimbarea leadership-ului sunt complicate de pozițiile externe și de dificultățile logistice impuse de conflictul de amploare care afectează întreaga regiune de la începutul anului 2022.
