Administrația condusă de Trump promovează în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic o strategie care presupune reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către Europa. Această propunere, raportată de The Wall Street Journal, vizează utilizarea conductelor care traversează Ucraina pentru a transporta resursele din Siberia. Planul ar implica vânzarea gazului prin intermediul unui intermediar american, o metodă concepută pentru a evita sancțiunile impuse de Uniunea Europeană și pentru a crea oportunități de profit pentru investitorii din SUA.
Ideea a fost prezentată de trimișii speciali ai SUA, Jared Kushner și Steve Witkoff, în timpul vizitelor lor la Moscova și Kiev desfășurate în luna septembrie. Washingtonul propune ca Rusia să depună veniturile obținute din vânzarea gazului într-un cont escrow într-o jurisdicție terță, astfel încât Kremlinul să nu poată utiliza acești bani pentru finanțarea războiului. Această abordare ar putea oferi lui Vladimir Putin un stimulent pentru acceptarea unui acord, oferindu-i în același timp Kievului venituri esențiale din taxele de tranzit.
Propunerea de armistițiu energetic a revenit în prim-plan după ce Ucraina a reluat atacurile asupra unor rafinării rusești, după o pauză de aproape două săptămâni. Această evoluție a pus presiune pe negociatorii care urmează să se întâlnească la jumătatea lunii noiembrie, la Abu Dhabi, într-o discuție tripartite între SUA, Rusia și Ucraina. Înainte de această reluare a atacelor aeriene, planul fusese amânat sub presiunea lui Donald Trump, care solicitase Kievului oprirea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești.
Reacția liderilor europeni rămâne una de rezistență, având în vedere legislația care impune eliminarea treptată a achizițiilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a susținut că interdicția importurilor trebuie să fie permanentă, exprimându-și lipsa de încredere în Rusia chiar și în cazul unei pace. Unii oficiali europeni au comparat propunerea americană cu politicile lui Neville Chamberlain, sugerând că acceptarea acestui compromis ar putea însemna sacrificarea securității în favoarea unor interese economice.
Washingtonul mizează pe faptul că presiunea economică și necesitatea de a reduce prețurile la energie vor slăbi rezistența continentului. În prezent, Europa se confruntă cu rezerve de gaze la niveluri sezonier scăzute, iar dependența de resurse externe este accentuată de instabilitatea din Golful Persic. Dacă Ucraina nu va avea capacitatea de a asigura infrastructura de apărare antiaeriană, riscul unei catastrofe umanitare în orașele ucrainene ar putea forța o acceptare a unui armistițiu care include componenta energetică.
Contextul geopolitic actual este marcat de o transformare radicală a structurii de importuri în Europa, unde ponderea gazelor rusești a scăzut de la 45% la doar 11% înainte de conflictul actual. Această scădere a fost compensată parțial de gazul natural lichefiat american, care acoperă acum 30% din consumul european. Totuși, volatilitatea prețurilor și necesitatea de a asigura stocurile pentru iarnă rămân puncte critice pentru stabilitatea strategică a întregii regiuni.
