Rusia a readus în discuțiile pentru încheierea conflictului din Ucraina o serie de solicitări care vizează reconfigurarea securității europene. Într-un document informal, numit „non-paper”, prezentat la negocierile de la Abu Dhabi, Moscova cere retragerea trupelor și a bazelor militare NATO la pozițiile ocupate de Alianță în anul 1997. Această cerere vizează direct capacitatea de apărare a statelor de pe flancul estic, afectând în mod special Polonia, Estonia, Letonia și Lituania.
Solicitările Kremlinului includ o interdicție asupra oricărei extinderi suplimentare a Alianței și oprirea oricărei activități militare în Ucraina, Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Moscova solicită, de asemenea, încetarea furnizării oricărui tip de arme, echipamente și produse militare occidentale către Kiev. În ceea ce privește integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, Rusia ar accepta acest proces doar dacă statul ucrainean nu va participa la politica de apărare comună a blocului european.
Un alt punct critic al documentului vizează limitarea protecției nucleare pentru statele europene. Rusia solicită ca Franța și Marea Britanie să excludă posibilitatea de a-și folosi propriile arme nucleare pentru protejarea altor state europene. Această poziție este mai dură decât cele formulate în 2021, când Moscova cerea renunțarea la acordurile de „partajare nucleară” prin care aliații europeni beneficiază de protecția armelor nucleare americane, invocând un model de sfere de influență similar cu cel din timpul Războiului Rece.
Reacțiile liderilor europeni au fost de respingere, premierul Poloniei, Donald Tusk, avertizând că acceptarea acestor condiții ar reprezenta o amenințare directă la adresa securității țării sale. Tusk a declarat la Dublin că aceste pretenții sunt inacceptabile nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Europa și Polonia. La negocierile de la Abu Dhabi a participat și generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa, care a încercat să obțină explicații de la oficialii ruși.
Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au transmis că situația s-a schimbat față de decembrie 2021, însă Vladimir Putin a reafirmat viziunea sa asupra unor piloni de securitate indivizibili. După întâlnirea cu Putin, emisarii au mers la Dublin pentru a discuta cu Volodimir Zelenski. Jared Kushner a subliniat că un eventual acord nu poate fi negociat fără ca europenii să fie la masa negocierilor, o opinie susținută și de Luc Frieden, premierul Luxemburgului.
Discuțiile privind securitatea continentului au devenit un subiect central în contextul preocupărilor legate de disponibilitatea administrației Trump de a interveni în apărarea aliaților NATO. Această dinamică apare într-un moment în care se discută intens despre rolul statelor europene în procesul de pace, existând presiuni pentru ca Europa să vorbească cu o singură voce în fața propunerilor de reconfigurare a arhitecturii de securitate regională.
