Ritmul de creștere economică din regiunea Europa și Asia Centrală urmează să încetinească semnificativ în anul 2026, ajungând la un nivel de 2,2%, conform noilor date furnizate de Banca Mondială. Această scădere vine de la o prognoză de 2,6% pentru anul 2025, reflectând o perioadă de slăbiciuni economice generalizate în majoritatea țărilor din regiune. Factorii determinanți pentru această evoluție negativă sunt prețurile ridicate la energia utilizată, incertitudinile crescute și încetinirea ritmului de dezvoltare al partenerilor comerciali ai acestor economii.
Analiza detaliată a raportului „Europe and Central Asia Economic Update: Making AI Work: Jobs, Firms, and Productivity” arată că, dacă se exclude Rusia, care generează aproximativ 40% din producția economică a întregii regiuni, creșterea estimată pentru 2026 este de 3%, față de 3,7% în 2025. Deși perturbările de pe piețele globale ale materiilor prime au avut un impact mai mic decât se anticipa, economiile în curs de dezvoltare mențin o anumită reziliență. Aceasta este atribuită reducerii intensității energetice, măsurilor guvernamentale consolidate și unei cereri interne care rămâne robustă.
Din punct de vedere regional, Asia Centrală se menține ca zona cu cea mai rapidă evoluție, estimându-se o creștere de 5,8% în 2026, cu performanțe de 9,6% în Republica Kârgâză și 7,9% în Uzbekistan. În Balcanii de Vest, expansiunea ar putea accelera la 3,1% în 2026, de la 2,6% în 2025, în timp ce Polonia va menține un ritm de 3,6% în Europa Centrală. În contrast, Ucraina va înregistra o încetinire la 1,2%, din cauza daunelor aduse infrastructurii critice și a perturbării proceselor de export.
O componentă centrală a raportului vizează integrarea inteligenței artificiale, tehnologie care avansează mai rapid decât capacitatea actuală de adoptare a regiunii. În prezent, mai puțin de o companie din zece utilizează IA, aplicând această tehnologie în principal pentru sarcini de bază. Aproximativ unul din cinci lucrători, în special tinerii cu studii superioare, ocupă locuri de muncă expuse la impactul acestei tehnologii. Pentru a compensa scăderea populației de vârstă activă, țările trebuie să consolideze competențele educaționale și manageriale.
Ivailo Izvorski, economist-șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, avertizează că principalul risc în deceniul următor este o adoptare și adaptare insuficientă a inteligenței artificiale. Deși sectorul privat trebuie să fie motorul inovării, guvernele pot sprijini procesul prin facilitarea accesului la capacitatea de calcul. Dezvoltarea competențelor și atragerea capitalului privat sunt esențiale pentru a transforma potențialul tehnologic în noi produse, servicii și sectoare economice care să genereze creștere reală.
Contextul economic regional este marcat de presiuni constante asupra stabilității financiare și a costurilor de tranzacționare. În perioada actuală, piețele monitorizează atent fluctuațiile valutare, precum cursul de schimb al euro, care a atins un nou record de 5,3527 lei, influențând direct puterea de cumpărare și stabilitatea importurilor în cadrul zonei europene.
