Consilierul președintelui României pentru afaceri europene, Valentin Naumescu, a oferit detalii despre direcțiile strategice ale politicii externe, subliniind că nu există o opoziție între alianța transatlantică și integrarea europeană. Într-un interviu acordat publicației Telex.hu, acesta a argumentat că România nu trebuie să critice Statele Unite pentru a satisface cerințele Uniunii Europene și nici invers. Valentin Naumescu a respins ideea că relația dintre Washington și Moscova ar indica o apropiere strategică, menționând că faptele concrete nu susțin această ipoteză.
În ceea ce privește relația bilaterală cu Ungaria, Valentin Naumescu a observat că schimbările de la Budapesta au început să producă efecte vizibile în dosare europene sensibile. Acesta a indicat faptul că cooperarea dintre București și Budapesta se bazează tot mai puțin pe ideologie și tot mai mult pe interese economice și de securitate comune. În special, sprijinul pentru Ucraina și procesul de extindere a Uniunii Europene sunt domenii unde schimbarea de la Budapesta pare să faciliteze o abordare mai consistentă.
Pe plan economic, Ungaria rămâne al treilea cel mai important partener comercial al României, ceea ce impune o cooperare pragmatică în domenii precum transporturile, energia și infrastructura. Valentin Naumescu a menționat că dezvoltarea conexiunilor și a mobilității militare este esențială pentru securitatea flancului estic. Parteneriatul se extinde și către investițiile în tehnologii avansate și cooperarea culturală, fiind susținut de necesitatea de a asigura bunăstarea cetățenilor în contextul schimbărilor accelerate din sistemul relațiilor internaționale.
În contextul negocierilor pentru bugetul UE pentru perioada 2028–2034, România face parte din grupul Prietenii Coeziunii, format din 17 state membre. Valentin Naumescu a explicat că România și Italia au coordonat o scrisoare adresată președinției irlandeze pentru a solicita menținerea finanțării politicii de coeziune și a politicii agricole comune. Această mișare strategică vizează protejarea valorii reale a fondurilor, într-un moment în care grupul de țări „frugali” solicită reduceri masive ale bugetului propus de Comisia Europeană.
În ceea ce privește securitatea, Valentin Naumescu a reiterat că prezența militară americană rămâne vitală pentru România și pentru flancul estic. Deși Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare în apărarea convențională, rolul strategic al Statelor Unite prin intermediul NATO este considerat deocamdată iremediabil. Consilierul a subliniat că dialogul dintre Washington și Moscova este necesar pentru comunicarea între puterile nucleare, dar acesta nu trebuie să se desfășoare în detrimentul securității europene sau al Ucrainei.
Discuțiile privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene rămân complexe, deoarece statele membre caută soluții pentru a finanța noi priorități precum apărarea și competitivitatea. România susține introducerea unor noi resurse proprii ale UE pentru a evita creșterea contribuțiilor naționale, o soluție care ar putea acoperi necesarul de aproximativ 350–400 de miliarde de euro pentru perioada următoare. Consensul este esențial pentru a evita întreruperea finanțării europene la 1 ianuarie 2028.
