Reprezentanții Europei și ai Franței vor participa la negocierile dintre Rusia și Ucraina, care vor fi mediate de SUA pe 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut de ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, care a subliniat că prezența europeană este esențială pentru discuțiile privind viitorul continentului. Deși nu a oferit detalii despre identitatea oficialilor care vor reprezenta Franța, acesta a insistat că țara va fi prezentă pentru a asigura audibilitatea vocii europene.
Jean-Noël Barrot a protestat împotriva excluderii aliaților europeni ai Ucrainei din procesul de pace condus de emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Ministrul a menționat că, în ultimele săptămâni, europenii au comunicat clar mediatorilor americani faptul că nicio discuție despre viitorul Europei nu poate ignora exigențele și așteptările acestora. Această poziție vine după ce alte sesiuni de discuții au avut loc fără implicarea directă a partenerilor europeni.
Din partea Kremlinului, portavocea președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a admis că europenii vor fi necesari într-un anumit stadiu al negocierilor de pace. Totuși, Peskov a precizat că, în cadrul procesului tripartite de la Abu Dhabi, Rusia exclude participarea susținătorilor europeni ai Ucrainei. El a adăugat că, deși discuțiile cu europenii sunt necesare, în prezent aceștia par incapabili să determine cine poate vorbi oficial în numele Uniunii Europene.
Pe plan intern, șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a criticat abordarea considerată haotică a țărilor europene în contextul acestor negocieri de la Abu Dhabi. Ea a solicitat Uniunii Europene să clarifice imediat cine deține mandatul de a vorbi în numele întregului bloc. Această presiune internațională apare în contextul propunerilor lui Donald Trump despre un acord ampl care ar putea cuprinde nu doar Ucraina, ci întreaga Europă.
Emisarul american Jared Kushner a explicat că SUA și anumite țări europene au purtat consultări la Bruxelles privind necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai vaste. Deși Kushner a asigurat că NATO rămâne piesa centrală a apărării colective și că orice acord trebuie să respecte suveranitatea fiecărei țări, Kievul și europenii au avertizat că se opun oricărei noi structuri de securitate impuse fără acordul lor, temându-se de o nouă împărțire a sferelor de influență.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care a început cu invazia rusă, a dus la cereri repetate din partea Moscovei privind modificarea arhitecturii de securitate europene. Rusia a solicitat anterior retragerea trupelor NATO din Europa de Est și garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO. Această solicitare a constituit unul dintre motivele geopolitice majore care au precedat și continuă să definească tensiunile dintre Rusia și instituțiile de securitate occidentale.
