Parlamentul European a dezbătut la Bruxelles, pe 11 noiembrie, modul în care vor fi finanțate protecția civilă și pregătirea pentru urgențe sanitare în perioada 2028–2034. Eurodeputații au solicitat o sumă de 12,42 miliarde EUR pentru aceste domenii, o valoare semnificativ mai mare decât cele 10,675 miliarde EUR propuse inițial de Comisie. Ambele cifre sunt calculate la prețurile curente, în contextul negocierilor pentru bugetul multianual al Uniunii Europene.
Raportul comun elaborat de comisii este semnat de Leire Pajín și Aurelijus Veryga și propune o structură de alocare specifică. Conform acestui document, 40% din fonduri vor fi direcționate către protecția civilă și rezerva rescEU, iar încă 40% vor fi destinate pregătirii și răspunsului la urgențele sanitare. Restul de 20% din buget va fi păstrat sub formă de rezervă pentru a acoperi nevoile neprevăzute care pot apărea în perioada de șapte ani.
Comisara Hadja Lahbib a avertizat în plen că o alocare prea rigidă a banilor ar putea îngreuna reacția în fața unor crize imprevizibile. Comisia Europeană preferă o libertate mai mare de a realoca fondurile acolo unde apar nevoi urgente, argumentând că tipul și amploarea dezastrelor viitoare sunt greu de anticipat. Această poziție se contrazice cu cererea parlamentarilor de a proteja sumele prin ponderi distincte pentru fiecare sector.
În cadrul dezbaterilor, eurodeputatul Cristian Terheș a prezentat, în numele raportorului SEDE, priorități precum infrastructura critică, adăposturile, spațiile de protecție și cooperarea civil-militară. Totodată, raportul propune evaluarea vulnerabilităților la nivel local, utilizarea datelor științifice și un statut juridic pentru voluntarii care intervin în prima linie. Nicolae Ștefănuță ocupă rolul de raportor pentru evaluarea bugetară a acestui dosar în cadrul Comisiei pentru bugete.
Aurelijus Veryga a subliniat necesitatea unei finanțări previzibile pentru sănătate, amintind că între 2020 și 2024 mecanismul a fost activat de peste 650 de ori. Această frecvență este de aproximativ patru ori mai mare decât în perioada de cinci ani precedentă. Pe de altă parte, Hadja Lahbib a menționat că, de la înființarea sa în 2001, mecanismul de protecție a fost activat de peste 900 de ori în total.
Propunerea de a integra aceste resurse într-un cadru unic, numit UCPM+, vizează consolidarea capacităților de răspuns prin combinarea Mecanismului de protecție civilă al UE cu sprijinul pentru urgențe sanitare. Deși statele membre rămân responsabile în primul rând pentru gestionarea crizelor pe teritoriul propriu, acest nou instrument ar integra activități finanțate anterior prin programul EU4Health, oferind o abordare mai integrată a securității colective.
