Parlamentul European a adoptat marți un raport privind constatările Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație (EUDS). Documentul propune consolidarea capacității Uniunii Europene de a combate ingerințele străine, dezinformarea și amenințările hibride. Prin acest raport, Rusia este identificată drept principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei. Procesul de vot a înregistrat 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri, subliniind necesitatea unei reacții coordonate în fața atacurilor de diverse naturi.
În cadrul discuțiilor de la Strasbourg, raportorul Tomas Tobé a evidențiat importanța utilizării expertizei europene pentru a acționa mai rapid în situații de criză. Acesta a oferit un exemplu de impact asupra proceselor electorale, menționând că situația din alegerile prezidențiale din România a fost extrem de gravă. Conform lui Tomas Tobé, evenimentul a reprezentat un atac clar asupra alegerilor, cu consecințe deja vizibile. Acesta a solicitat Comisia să fie fermă în aplicarea legislației existente, precum Digital Services Act (DSA).
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că fenomenul de ingerință nu este limitat la o singură țară, dar a menționat și cazul României. Ea a afirmat că platformele online trebuie să respecte aceleași reguli ca orice altă entitate, tratând infracțiunile online la fel ca pe cele offline. Roberta Metsola a avertizat că există și interferențe interne în statele membre, care necesită protejarea libertății presei. Această problemă este esențială pentru garantarea independenței procesului electoral în fața amenințărilor hibride.
Un punct central al raportului vizează crearea unui Centru european pentru reziliență democratică, propus de Comisia Europeană. Această structură ar trebui să funcționeze ca un centru independent de excelență pentru combaterea manipulării și a operațiunilor de dezinformare. Parlamentul solicită ca noua entitate să aibă un mandat și un buget clar definit, asigurând totodată capacitatea de a acționa eficient. Scopul este ca statele membre să nu mai acționeze separat, ci să coordoneze măsurile la nivel european.
Raportul identifică și alte actori care desfășoară activități similare cu Rusia, menționând Belarusul, China, Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă atacurile cibernetice și spionaj, se pune accent pe nevoia de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene. Parlamentul propune reducerea dependenței de tehnologiile controlate de actori străini, inclusiv de companiile americane și producătorii chinezi de hardware. Strategia de tip „să cumpărăm produse europene” este recomandată pentru investițiile în infrastructura critică a Uniunii.
Aceste măsuri de securitate și reziliență sunt discutate într-un context în care Europa se confruntă cu provocări constante privind integritatea instituțiilor. În timp ce unele state membre se concentrează pe protejarea infrastructurii critice, alte se confruntă cu riscuri legate de dezinformarea digitală. Capacitatea de a detecta și a reacționa la atacurile hibride rămâne un subiect de dezbatere intensă în cadrul instituțiilor europene, în contextul evoluțiilor geopolitice actuale din regiune.
