Situația piețelor financiare europene prezintă un scenariu neașteptat, în care Grecia reușește să obțină finanțări la costuri mai mici decât Franța. La data de 16 septembrie, randamentul obligațiunilor pe 10 ani în Grecia era de aproximativ 4,28%, în timp ce în Franța acesta a atins circa 4,52%. Această diferență apare în ciuda faptului că Grecia avea o datorie publică de 143,5% din PIB în primul trimestru din 2026, deși Franța se situa la un nivel de 117,6% din PIB.
Factorul determinant în acest paradox este traiectoria datoriei și starea bugetelor naționale. În timp ce datoria Greciei a scăzut cu 9,4 puncte procentuale într-un singur an, cea a Franței a crescut cu 4 puncte procentuale în aceeași perioadă. Comisia Europeană estimează că datoria Greciei va coborî la 134,4% din PIB în 2027, în timp ce Franța ar putea ajunge la 120,2% din PIB. Grecia a înregistrat un excedent de 1,7% din PIB în 2025, spre deosebire de deficitul francez de 5,1% din PIB în același an.
Structura împrumuturilor joacă un rol crucial în reducerea presiunii asupra finanțelor elene. La sfârșitul lunii iunie 2026, maturitatea medie a datoriei Greciei era de aproximativ 18,3 ani, fiind formată în principal din împrumuturi cu dobândă fixă. Franța, pe de altă parte, are nevoie de un program de finanțare mult mai vast, intenționând să emită obligațiuni pe termen mediu și lung în valoare de aproximativ 310 miliarde de euro în 2026, după scăderea celor vechi.
În acest context, România se confruntă cu costuri de finanțare semnificativ mai mari decât cele ale statelor europene menționate. Pe 16 septembrie, randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani era de aproximativ 7,30%, ceea ce înseamnă cu circa 3 puncte procentuale mai mult decât în Grecia și cu 2,78 puncte procentuale peste cel al Franței. Deși datoria publică a României era de 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026, deficitul bugetar a fost cel mai mare din Uniunea Europeană în 2025, cu un nivel de 7,9% din PIB.
Problemele structurale ale economiei românești sunt accentuate de ritmul de creștere al datoriei și de dimensiunea deficitului. În 2025, raportul datoriei publice a crescut cu 4,3 puncte procentuale față de perioada similară din anul precedent. Comisia Europeană estimează pentru România un deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 și unul de 5,8% pentru 2027, în timp ce datoria publică ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027.
Analiza indicatorilor macroeconomici relevă faptul că nivelul absolut al datoriei nu este singurul criteriu de evaluare pentru investitori. Pe lângă volumul datoriei, aceștia urmăresc cu atenție direcția de evoluție a deficitului, necesarul de emisiuni noi și structura de scadențe. În cazul României, o particularitate importantă este gradul de expunere la riscul valutar, având aproximativ 53% din datoria guvernamentală denominată în valută la sfârșitul anului 2025, conform datelor Eurostat.
