O operațiune de dezinformare coordonată de Kremlin, denumită Matrioșka, lansează un nou val de atacuri informaționale împotriva unor lideri europeni de prim rang. Această strategie de pe rețelele sociale utilizează profiluri false și conținut creat cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a manipula opinia publică. Obiectivul principal este propagarea unor falsuri structurate în straturi, care imită metoda păpușilor rusești, făcând identificarea sursei inițiale a atacului extrem de dificilă pentru observatori.
Campania vizează în mod direct președintele francez Emmanuel Macron, utilizând falsuri pentru a-i submina autoritatea. Rețeaua Matrioșka a publicat materiale care atribuie Institutului pentru Studiul Războiului declarații false privind capacitățile militare ale Franței. De asemenea, au fost identificate clipuri video care pretind că RFI a criticat sectorul militar francez, numindu-l depășit, deși instituția nu a produs sau distribuit un astfel de material. Alte dezinformări susțin că imaginile cu Macron sunt generate de AI, folosind în mod fals numele companiei NewsGuard.
Atacurile informatice se extind și asupra liderului german Friedrich Merz, prin acuzații grave de corupție. Rețeaua de boți a inventat o investigație atribuită echipei de jurnaliști Bellingcat, prin care Merz este acuzat că fură fonduri destinate armamentului pentru Ucraina. Totodată, Matrioșka promovează ideea că protestele studențiene din Franța se vor extinde în Germania, încercând să creeze o atmosferă de instabilitate socială prin amestecarea temelor legate de migrație cu cele de proteste interne.
Metodologia utilizată de această rețea presupune crearea unor baze de date cu conturi false care lansează conținut falsificat. Pentru a câștiga credibilitate, boții folosesc sigle oficiale și numele unor jurnaliști respectați sau ale unor instituții de analiză recunoscute. Această tehnică de a ascunde falsurile în spatele unor entități reale este esențială pentru succesul operațiunii Matrioșka, care funcționează prin valuri de informații care se propagă rapid pe platformele digitale.
Roxana Mînzatu, vicepreședintele Comisiei Europene, a comentat dificultatea de a gestiona aceste atacuri care vizează demnitari europeni. Ea a menționat că a recomandat președintei Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, necesitatea unei prezențe mai active pe platforme precum TikTok pentru a contracara demonizarea liderilor. Mînzatu a subliniat că, deși este dificil să urmărești etichetarea sau distrugerea reputației colegilor, opinia publică se formează rapid în țări precum România, necesitând o comunicare strategică.
Aceste campanii de dezinformare fac parte dintr-un context de război hibrid în care Rusia utilizează instrumente digitale pentru a destabiliza Occidentul. În timp ce discuțiile diplomatice despre încheierea conflictului continuă la nivel internațional, rețelele de boți rămân active în încercarea de a influența percepția asupra securității europene și a capacităților militare ale aliaților.
