Președintele chinez Xi Jinping a intrat într-o fază de intensificare a activității diplomatice, după o perioadă de retragere relativă. În ultimul an, liderul chinez a menținut o prezență limitată, cu excepția unei singure vizite în Coreea de Sud pentru o întâlnire cu Donald Trump. Această schimbare de ritm vine după o perioadă de incertitudine privind situația sa de sănătate sau eventuale conflicte interne, precum zvonurile despre generalul Zhang Youxia, care a fost acuzat de lipsă de loialitate în ianuarie.
În cadrul summitului BRICS de la New Delhi, Xi Jinping a subliniat rolul crucial al Sudului global în procesul de transformare a ordinii mondiale. El a declarat că schimbările de un secol accelerează la nivel global, poziționând această regiune ca pe un motor al multipolarității. Mesajul său vizează înlocuirea conceptului de hegemonie americană cu o structură în care China și partenerii săi să fie recunoscuți ca forțe de stabilitate, susținând o ordine bazată pe reguli internaționale.
Strategia de diplomație a Chinei se concentrează pe consolidarea relațiilor cu lideri din Asia Centrală, Egipt și Orientul Mijlociu. Xi Jinping a propus cinci noi principii pentru Sudul global, care includ cooperarea în economia digitală, comerțul intra-BRICS și dezvoltarea tehnologiei inteligente în industrie. De asemenea, a pus accent pe inteligența artificială open-source și pe formarea comună a tinerilor ingineri, încercând să poziționeze China ca un lider tehnologic și economic global.
O parte importantă a politicii chineze implică gestionarea relațiilor cu statele care sunt considerate de Beijing ca fiind vizionari în fața democrației occidentale. În timp ce Occidentul vede ascensiunea unor lideri precum Vladimir Putin sau Sisi ca fiind legată de politicile lui Trump, China îi prezintă ca pe lideri care își apără interesele naționale. Această abordare este vizată să ofere o alternativă de stabilitate în fața imprevizibilității politicii externe a SUA.
Summitul BRICS a reușit să depășească divergențele interne, precum cele dintre Iran și Emiratele Arabe Unite, privind tensiunile din Orientul Mijlociu. Deși grupul a fost inițial o formulare economică pentru a descrie importanța unor țări precum Brazilia sau Rusia, acesta a devenit o platformă politică extinsă. În acest context, Xi Jinping a prezentat al cincisprezecelea plan cincinal al Chinei ca pe o listă de cooperare pentru restul lumii, nu doar ca pe un instrument de dezvoltare internă.
Instabilitatea geopolitică din regiune rămâne un factor critic, în contextul în care tensiunile din Orientul Mijlociu și atacurile din zona de conflict pot afecta stabilitatea globală. Recent, raportări au indicat atacuri asupra infrastructurii din regiune și dificultăți în negocieri, reflectând volatilitatea actuală. Această stare de alertă subliniază importanța pozițiilor diplomatice adoptate de liderii care încearcă să navigheze între interesele marilor puteri și securitatea regională.
