Comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a prezentat luni, 12 octombrie, la Forumul de Securitate de la Varșovia, conceptul de „teoria victoriei”. Această nouă strategie militară a Alianței este concepută pentru a bloca, opri și zdrobi orice tentativă de atac asupra teritoriului statelor membre. Planul transmite un mesaj de descurajare către orice potențial inamic, vizând implicit Federația Rusă, în contextul avertismentelor privind posibile provocări ale Kremlinului.
Strategia de apărare propusă de generalul Alexus Grynkewich presupune o reacție coordonată pe mai multe fronturi. În faza inițială, Alianța va utiliza forțele terestre, aeriene și navale, susținute de capabilități spațiale și cibernetice pentru a opri atacul. Dacă operațiunile inamice persistă, NATO va recurge la senzori avansați, sisteme autonome și arme de precizie. Scopul final este neutralizarea nu doar a trupelor, ci și a structurilor de comandă și a rețelelor de aprovizionare ale agresorului.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică faptul că această concepție de apărare se desfășoară pe trei etape clare. Prima etapă vizează blocarea încercării de a cuceri un teritoriu aliat, urmată de înfrângerea forțelor care au declanșat ofensiva. Ultima etapă presupune eliberarea teritoriului și, în cazul unei escaladări, nimicirea completă a întregului sistem militar al statului agresor. Această abordare vizează în mod direct dimensiunea riscantă a acțiunilor convenționale ale Federației Ruse la granița de est.
În ceea ce privește flancul de Nord-Est, generalul Virgil Bălăceanu consideră că zona este bine pregătită, fiind protejată de prezența NATO și de conceptul de apărare totală. Un atac asupra țărilor baltice ar implica pentru Rusia pierderea enclavei Kaliningrad și blocarea flotei în Sankt Petersburg. Polonia și țările baltice dispun de o pregătire sporită, incluzând sute de tancuri și lansatoare de tip HIMARS, ceea ce face ca orice incursiune să fie o eroare fatală pentru Moscova.
Pe de altă parte, flancul de Sud-Est, unde se află România, este considerat mai puțin consolidat decât cel de Nord. Generalul Virgil Bălăceanu avertizează că România rămâne vulnerabilă din cauza lipsei unor măsuri de pregătire adecvate din partea autorităților. Totuși, sprijinul SUA ar putea aduce beneficii semnificative, precum dezvoltarea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, îmbunătățirea infrastructurii militare și crearea de șosele specializate pentru transportul tehnicii militare grele și logistică de criză.
Contextul securității regionale este marcat de o perioadă de instabilitate geopolitică intensă în Europa. Acesta este amplificat de revizuirea posturii militare americane în Europa și de prezența războiului hibrid lansat din Est. În acest cadru, Uniunea Europeană caută sprijinul constant al SUA pentru a compensa lipsa unei armate proprii capabile să răspundă la amenințările actuale, în condiții de relații tensionate între administrația de la Washington și liderii europeni.
