Noile reglementări introduse de China în anul 2026 pot îngreuna procesul de reducere a dependenței economice a companiilor europene față de Beijing. Conform unui raport publicat de Mercator Institute for China Studies, MERICS, cadrul juridic chinez a devenit mult mai capabil să investigheze, să restricționeze sau să sancționeze acțiuni care sunt considerate dăunătoare securității economice a țării. Această evoluție marchează trecerea de la reacții punctuale la un sistem instituționalizat, capabil să monitorizeze vulnerabilitățile și să protejeze tehnologiile și lanțurile industriale.
Consiliul de Stat a stabilit un mecanism coordonat pentru monitorizarea și protejarea securității lanțurilor industriale și de aprovizionare prin Regulamentul nr. 834. Acest instrument instituie mecanisme de coordonare între ministere și administrațiile locale, solicitând monitorizarea constantă a riscurilor. Domeniul de aplicare este vast, acoperind materiale, tehnologie, finanțe, active, date, informații, personal, întreprinderi și proiecte, toate fiind considerate esențiale pentru funcționarea economiei și securitatea națională a Chinei.
Ministerul Comerțului a transformat acest cadru într-o procedură concretă de investigație, permițând deschiderea unor anchete împotriva statelor, organizațiilor sau companiilor străine. Autoritatea poate investiga entități care impun restricții discriminatorii sau care întrerup relațiile comerciale normale, considerând aceste acțiuni ca fiind amenințări la adresa lanțurilor chineze. În urma investigațiilor, Ministerul Comerțului poate propune măsuri de restricționare asupra comerțului, investițiilor, tranzacțiilor sau accesului la date.
Arhitectura juridică chineză este completată de Regulamentul nr. 835 și de noile reguli privind investițiile externe, care permit evaluarea securității operațiunilor chineze în exterior. Acestea includ mecanisme de răspuns la aplicarea extrateritorială a legislației străine și impun obligații privind transferurile de tehnologie, date și capital. MERICS interpretează aceste instrumente ca o strategie de „anti-derisking”, menită să descurajeze companiile care își mută capacitățile de producție sau cercetare în afara Chinei.
Autorii raportului subliniază că diversificarea furnizorilor și construirea unor capacități redundante reprezintă un cost economic real pentru companiile europene. Deoarece aprovizionarea din surse alternative este, de regulă, mai scumpă decât utilizarea celei mai eficiente surse unice, firmele individuale se confruntă cu un dezavantaj competitiv. MERICS recomandă Uniunii Europene să utilizeze mecanismul anti-coercție, să impună stocarea obligatorie a inputurilor strategice și să creeze reguli împotriva dependenței de un singur furnizor.
Uniunea Europeană a dezvoltat propriul cadru de securitate economică axat pe protejarea infrastructurii și a tehnologiilor sensibile, incluzând screeningul investițiilor străine. Totuși, implementarea acestor instrumente rămâne în mare parte sub competența statelor membre. În acest context, riscul identificat de MERICS nu este o pierdere industrială inevitabilă, ci un risc de politică economică, unde eforturile de diversificare pot declanșa contramăsuri juridice și administrative din partea Beijingului.
