Forumul de Securitate de la Varșovia (WSF 2026), desfășurat în Polonia în perioada 12-13 octombrie 2026, a stabilit o nouă direcție strategică pentru flancul estic al NATO. Discuțiile s-au concentrat pe conceptul de asigurare a securității de la flancul estic până la strategia High North, vizând în principal grupul nordic-baltic-polonez. Această abordare prioritizează regiunea de nord, care include Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia și Suedia, ca principal arhitect al ordinii de securitate postbelice.
Alexus Grynkewich, NATO SACEUR, a subliniat în cadrul evenimentului că strategia „Teoria Victoriei” este concepută pentru a preveni orice tentativă de penetrare a teritoriului aliat de către adversari. Această viziune pune accentul pe prevenirea unei posibile invazii terestre în Polonia sau în statele baltice, orientând resursele către nordul Europei. Planurile includ transformarea grupului „Nordic-Baltic Eight” și al Poloniei într-un cadru operațional de decizie comună, cu un focus strict pe controlul spațiului aerian deasupra Coridorului Suwałki.
În plan operațional, forumul propune instituirea unei inițiative de tip „North-Eastern Seaguard” pentru monitorizarea „flotei din umbră” a Rusiei și protejarea infrastructurii submarine. Totodată, se pune accent pe operaționalizarea aderării Poloniei la Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force). Această nouă paradigmă de securitate pare să ignore complet zona Mării Negre și interesele României, neincludând nicio mențiune despre protejarea zonei economice exclusive a României sau a infrastructurii critice din această regiune.
În acest context, participarea României la evenimentul de la Varșovia a fost marcată de absența unei agende de promovare a securității regionale. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a participat la un panel dedicat extinderii Uniunii Europene, intitulat „Half-Baked or Step by Step? Rethinking EU Enlargement”. În cadrul intervenției sale, axată pe procesul de extindere a UE ca investiție geostrategică, nu au fost abordate necesitatea protejării Mării Negre sau rolul strategic al României în cadrul flancului estic al NATO.
Securitatea Mării Negre rămâne o problemă critică pentru România, fiind esențială pentru reziliența economică, rutele comerciale și securitatea alimentară globală. Totodată, România se confruntă cu vulnerabilități concrete, precum incidentul recent în care o dronă a pătruns în spațiul aerian de lângă Sulina, declanșând alerte RO-Alert în Tulcea. Pe plan naval, ținta de livrare a unor nave militare către Armata Română până în 2030 este legată de contracte cu Rheinmetall, în contextul necesității de apărare a platformelor precum Pescăruș sau Neptun Deep.
Contextul regional este marcat de o instabilitate crescută, manifestată prin atacuri rusești asupra navelor comerciale din Marea Neagră și prin incidente de penetrare a spațiului aerian românesc de către drone. În timp ce strategia NATO se mută spre protejarea Coridorului Suwałki și a spațiului nordic, România trebuie să gestioneze singură riscurile de la Marea Neagră, unde infrastructura energetică și rutele de transport rămân ținte potențiale în conflictul actual.
