Federația Rusă își schimbă tacticile de influență în Republica Moldova, miza fiind acum pe utilizarea unor persoane cu un profil aparent pro-european. Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, susține că noii actori vor avea studii occidentale și vor utiliza un jargon adaptat instituțiilor europene. Această strategie de tip „steag fals” vizează promovarea unor mesaje favorabile intereselor rusești prin intermediul unor figuri cu o imagine publică mult mai decentă și curată.
Infrastructura de manipulare a spațiului informațional a devenit mult mai sofisticată și interconectată la nivel regional, depășind hotarele Republicii Moldova. Liliana Vițu explică faptul că accentul se pune pe generarea de comportamente inautentice în mediul online, utilizând tehnologii avansate precum inteligența artificială. Aceasta este folosită pentru a crea conținut fals, pentru a distribui și a amplifica mesaje specifice, totul prin intermediul unor rețele de boți, algoritmi și influenceri sau micro-influenceri care pot crește rapid vizibilitatea unor actori politici.
Evoluția acestor rețele de influență include și voci din România, în special unele figuri de extremă dreapta care, deși se declară unioniste, promovează narațiuni ale Federației Ruse. Liliana Vițu a invocat exemplul lui Călin Georgescu din România pentru a ilustra modul în care algoritmii și platforme precum TikTok pot propulsa rapid un actor politic anterior necunoscut. Această interconectare regională transformă ingerința externă într-o provocare asimetrică, unde un stat democratic trebuie să răspundă la acțiuni coordonate de o putere externă.
În ceea ce privește securitatea națională, autoritățile sunt sfătuite să comunice cât mai factologic despre incidentele precum apariția dronelor rusești în spațiul aerian. Liliana Vițu subliniază necesitatea unui echilibru între rapiditatea reacției și verificarea riguroasă a informațiilor, pentru a evita panică în rândul cetățenilor. Autoritățile trebuie să explice că măsurile de pregătire nu indică un iminent război, ci reprezintă capacitatea statului de a reacționa în crize, inspirându-se din exemplele oferite de alte state europene.
Pe lângă amenințările de securitate, Centrul a fost implicat în elaborarea unui ghid metodologic pentru profesori privind integrarea valorilor naționale în educație. Liliana Vițu a respins acuzațiile de îndoctrinare, precizând că documentul nu este un manual obligatoriu pentru elevi, ci un suport pentru cadrele didactice. Ea a subliniat că exercițiile propuse urmăresc dezvoltarea gândirii critice și a capacității de argumentare în contradicție, nu memorarea unor discursuri oficiale, oferind astfel un instrument de reziliență prin educație.
Contextul actual de ingerință se înscrie într-un climat de securitate regională tensionat, unde infrastructura energetică rămâne o țintă majoră, în special în perioadele de temperaturi scăzute. Vulnerabilitatea informațională este amplificată de faptul că procesele democratice sunt supuse unor atacuri digitale coordonate care folosesc tehnologii de ultimă oră pentru a altera percepția publicului asupra realității politice și a securității statului.
