Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat postului CNN, că Donald Trump are dreptate în ceea ce privește necesitatea ca Europa să își asume o parte mai mare din costurile proprii de apărare. Șeful statului a subliniat că, din punct de vedere economic, contribuția Statelor Unite la securitatea continentului nu a fost proporțională cu efortul depus de decenii. Această perspectivă vine într-un context în care presiunile Washingtonului se suprapun cu necesitatea de a răspunde la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.
În ceea ce privește prezența militară americană, Nicușor Dan a menționat că în România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani. El a raportat retragerea unui contingent rotațional de circa 500 de militari care opera în România, Bulgaria și Ungaria. Președintele a susținut că Bucureștiul pledează pentru o redistribuire proporțională a efectivelor americane în interiorul Europei, menționând că menținerea trupelor SUA în proximitatea Mării Negre și a zonei mediteraneene reprezintă un beneficiu strategic și pentru Washington.
Analizând riscul unui atac direct al Rusiei asupra unui stat membru NATO, Nicușor Dan a evaluat că un astfel de scenariu nu este foarte probabil pe termen scurt, estimând că nu va avea loc în următorii unu-doi ani. Totuși, el a avertizat că Europa trebuie să rămână pregătită, amintind că în perioada 2020-2021 nimeni nu anticipa invazia rusă asupra Ucrainei și încercarea de a cuceri Kievul. Președintele a subliniat că intensificarea cooperării și creșterea cheltuielilor militare sunt esențiale pentru a asigura descurajarea Rusiei.
Pe lângă riscul militar convențional, Nicușor Dan a evidențiat pericolul reprezentat de acțiunile hibride, precum dezinformarea, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice. În opinia sa, aceste operațiuni sunt strategice și vizează două obiective principale: subminarea încrederii cetățenilor în autoritățile proprii și diminuarea sprijinului oferit de statele europene Kievului. În ceea ce privește incidentele cu drone, președintele a considerat că acestea nu sunt neapărat intenționate, spre deosebire de campaniile de sabotaj și dezinformare care sunt deliberate.
În contextul securității aeriene, președintele a recunoscut că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea amenințării reprezentate de drone, un fenomen nou pentru care autoritățile au început să facă îmbunătățiri prin echipamente de radar și sisteme de interceptare furnizate de Statele Unite. El a semnalat totodată că există o problemă de producție la nivelul industriei occidentale, care nu poate furniza suficient de rapid interceptoare și muniție pentru apărarea antiaeriană, o deficiență ce afectează atât statele europene, cât și Ucraina.
Securitatea Flancului Estic a devenit o prioritate majoră pentru NATO în urma războiului din Ucraina, determinând statele membre să își majoreze masiv bugetele de apărare. Această evoluție a fost accelerată atât de agresiunea militară a Rusiei, cât și de solicitările constante ale administrației americane pentru o contribuție europeană mai echilibrată, încercând astfel să corecteze dezechilibrul istoric al cheltuielilor militare în cadrul alianței.
