Liderii europenilor au început joi, la Bruxelles, negocieri intense pentru stabilirea viitorului buget al Uniunii Europene, cu scopul de a finaliza acordul înainte de succesiunea electorală din 2027. Procesul de decizie vizează finanțarea unor priorități majore până în anul 2034, acoperind domenii precum agricultura, apărarea, competitivitatea și imigrația. Într-un context de presiune financiară, șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre caută soluții pentru mii de miliarde de euro în joc.
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat, încă de la sosirea sa în capitala belgiană, că negocierile vor fi „foarte, foarte dificile”, deși consideră că un acord este posibil până la sfârșitul acestui an. Disputa se concentrează pe alocarea fondurilor pentru agricultură, regiuni, Ucraina și apărare, precum și pe rolul inteligenței artificiale sau finanțarea centrelor de migranți în Africa. Compromisurile rămân dificile, având în vedere că bugetele naționale sunt deja sub presiune.
În acest proces de negociere s-au cristalizat două poziții divergente. Pe de o parte, susținătorii unui buget ambițios, printre care se numără Franța lui Emmanuel Macron, Polonia, Italia și Spania, solicită fonduri suplimentare pentru agricultură și coeziunea socială și teritorială. Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat că propunerea actuală este „în mod clar insuficientă”, în timp ce președintele lituanian Gitanas Nauseda a subliniat că suma bugetului este crucială.
Pe de altă parte, grupul „frugalilor”, condus de Germania lui Friedrich Merz, Suedia și Olanda, cere tăieri masive în proiectul de buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană. Premierul olandez Rob Jetten a afirmat că „nu iese socoteala”, pledând pentru modernizarea UE prin tăieri la cheltuielile agricole sau de coeziune. Irlanda, deținând președinția semestrială, a propus deja tăieri de 140 de miliarde de euro, însă această variantă nu a fost acceptată de nicio tabără.
Presiunea politică este accentuată de riscul ascensiunii liderilor eurosceptici la alegerile din 2027, în Franța, Polonia, Grecia, Italia sau Finlanda. Marine Le Pen, șefa Partidului Rassemblement national, care conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale franceze, a criticat procesul, numindu-l „scandal democratic”. Ea solicită ca adoptarea bugetului să nu aibă loc înainte de 2027, promițând un rabat semnificativ al contribuției franceze la bugetul UE dacă va ajunge la putere.
În paralel cu dezbaterile bugetare, Franța exercită presiuni pentru suplimentarea fondurilor prin taxe pe serviciile digitale, activele cripto sau jocurile de noroc. După ce liderii analizează bugetul și relațiile cu China, agenda summitului se va muta vineri către tema Ucrainei. Această discuție va avea loc în prezența lui Volodimir Zelenski, care este așteptat în Bruxelles încă de joi pentru a participa la sesiunile de lucru ale liderilor europeni.
