Sari la conținut
Busola Strategică Busola Strategică

Analize

Motivul pentru care alegătorii susțin partide extremiste chiar fără a fi de acord cu valorile acestora

Expertul Oana Popescu-Zamfir explică faptul că rupturi dintre cetățeni și partidele politice alimentează ascensiunea radicalismului.

Redacția 426 cuvinte 3 min citire

Motivul pentru care alegătorii susțin partide extremiste chiar fără a fi de acord cu valorile acestora
Foto: DW Română

Expertul în politici internaționale Oana Popescu-Zamfir susține că un segment de alegători alege partide extremiste fără a împărtăși neapărat valorile sau politicile acestora. Această tendință apare atunci când cetățenii nu se mai simt reprezentați de sistemul actual și caută o formă de contestare suficient de puternică pentru a provoca o schimbare radicală. Fenomenul reflectă o ruptură profundă dintre societatea civilă și structurile politice tradiționale.

Ascensiunea radicalismului este legată de presiunile externe asupra democrațiilor, dar și de incapacitatea instituțiilor de a ține pasul cu evoluția socială. Oana Popescu-Zamfir, Senior Fellow pe securitate europeană la RUSI, Londra, observă că partidele politice au devenit tot mai nereprezentative. Această distanță este accentuată de faptul că agenda publică și agenda politică nu mai coincid, lăsând electoratul fără o voce relevantă în procesele decizionale.

Societatea se transformă într-un ritm accelerat, iar digitalizarea și comunicarea instantanee oferă noi modalități de organizare pentru cetățenii care anterior nu au fost auziți. Aceste noi forme de acțiune politică permit grupărilor de cetățeni să își capete o voce în spațiul public, depășind structurile clasice. Un exemplu recent de astfel de dinamici este mișcarea studenților din Serbia, care a pornit ca protest și a reușit să câștige alegeri.

În fața acestor noi realități, partidele politice vechi și puternice manifestă adesea o abordare refractară. Acestea încearcă, într-un mod disperat, să își mențină statutul și poziția în cadrul sistemului, ignorând nevoile actuale ale electoratului. Din cauza acestei izolări, instituțiile nu mai reușesc să răspundă la schimbările de organizare și de acțiune care apar constant în mediul social și digital.

Oana Popescu-Zamfir, care va face parte din Consiliul Consultativ Academic al Colegiului de Apărare al NATO de la Roma, subliniază necesitatea reconstruirii încrederii. Ea a fost expertă în grupul de reflecție strategică „România în UE”, de la Cotroceni, și conduce Global Focus. Reconstruirea legăturii dintre cetățeni și clasa politică necesită o adaptare a partidelor la noile moduri de organizare socială și la cerințele unei societăți digitalizate.

Evoluția acestor dinamici politice are loc într-un context în care liderii europeni mențin contactul cu România. De exemplu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să viziteze Bucureștiul pentru o serie de întâlniri oficiale, subliniind importanța dialogului între instituțiile europene și nivelul național în gestionarea stabilității regionale.

Surse

Sursa: DW Română

Tot în Analize