Aproape 130 de șefi de stat se reunesc săptămâna viitoare la New York pentru sesiunea Adunării Generale a ONU. Reuniunea are loc într-un moment de maximă instabilitate, fiind marcată de extinderea conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și de temerile crescute privind dezvoltarea inteligenței artificiale. Pe lângă aceste teme, organizația internațională se confruntă cu presiuni politice și financiare semnificative, în timp ce se pregătește pentru o schimbare de conducere după ce mandatul lui Antonio Guterres expiră la sfârșitul anului 2026.
Inteligența artificială reprezintă unul dintre punctele centrale ale agendei de discuții. Antonio Guterres a solicitat statelor lider în acest domeniu să stabilească reguli comune pentru a preveni o competiție nesupravegheată, avertizând că lipsa de control ar putea duce la un dezastru global. Această poziție este însă în contrast cu cea a lui Donald Trump, care a calificat riscurile legate de AI drept o „farsă”, susținând că reglementările ar putea avantaja China. Tensiunea este accentuată de faptul că liderul chinez Xi Jinping nu va fi prezent la New York.
Conflictul dintre SUA și Israel, de o parte, și Iran, de o parte, va domina discuțiile, având impact asupra inflației globale. Progresele rebelilor Houthi în zona Strâmtoarei Bab el-Mandeb adaugă riscuri suplimentare pentru navigație și prețurile energiei. Programul include intervenții ale președintelui iranian Masoud Pezeshkian miercuri și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu joi. În ceea ce privește reprezentarea palestiniană, președintele Mahmoud Abbas va putea interveni doar prin legătură video, după ce SUA i-a refuzat din nou viza de intrare.
Războiul din Ucraina rămâne o temă majoră, în condițiile în care Consiliul de Securitate este blocat de dreptul de veto al Rusiei. Volodimir Zelenski și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov sunt programați să se adreseze Adunării Generale. Antonio Guterres a subliniat importanța securizării rutelor de export pentru alimente, îngrășăminte și energie, menționând că blocajul din Marea Neagră agravează deja situația cauzată de criza din Orientul Mijlociu. Această problemă logistică și de securitate afectează direct stabilitatea aprovizionării globale.
Situația financiară a organizației este, de asemenea, un subiect de interes, în contextul contribuțiilor SUA. Administrația lui Donald Trump a redus contribuțiile și s-a retras din diverse organisme ale Națiunilor Unite. Deși Statele Unite au achitat recent suma de 725 de milioane de dolari pentru a-și păstra dreptul de vot în Adunarea Generală, organizația are în continuare datorate peste un miliard de dolari către SUA. Această dinamică financiară reflectă tensiunile dintre puterea americană și structura multilaterală a ONU.
Adunarea Generală a ONU funcționează ca principalul forum de dialog multilateral, unde deciziile sunt luate prin vot, însă implementarea lor depinde de Consiliul de Securitate. În sistemul actual, dreptul de veto al membrilor permanenți poate bloca rezoluțiile privind conflictele armate, limitând capacitatea organizației de a interveni direct în crizele de securitate regională. Această structură de guvernare internațională este esențială pentru înțelegerea limitelor de acțiune ale ONU în fața marilor puteri.
