Premierul Andy Burnham a anunțat la Adunarea Generală a ONU de la New York crearea unei noi structuri strategice, National Centre for Information Defence. Această entitate are misiunea de a detecta, atribui și perturba atacurile informaționale lansate de actori statali străini. Noua inițiativă britanică vizează protejarea spațiului informațional împotriva campaniilor de manipulare și a utilizării tehnologiilor avansate pentru dezinformare.
Noua structură va integra serviciile de informații britanice, autoritățile de aplicare a legii și companiile de social media într-un mecanism de apărare comun. Guvernul britanic urmărește prin acest centru dezvoltarea capacității defensive a țării în fața războiului informațional modern. Un obiectiv central este creșterea rezilienței populației, oferind cetățenilor instrumente pentru a identifica mai ușor conținutul fals și manipulările digitale.
Andy Burnham a avertizat că evoluția inteligenței artificiale amplifică amenințarea prin utilizarea deepfake-urilor și a altor instrumente capabile să genereze rapid conținut fals. Premierul a indicat în mod specific Rusia, menționând că autoritățile britanice estimează că Moscova cheltuie aproximativ 1,3 miliarde de lire sterline anual pentru manipularea informațiilor. Această investiție masivă este utilizată pentru a destabiliza percepția publică prin diverse metode de influențare.
Conform declarațiilor premierului, agențiile rusești utilizează boți, site-uri false și articole falsificate pentru a propaga narațiuni dezinformatoare. S-a raportat că acestea au imitat identitatea vizuală a 28 de organizații britanice, printre care universități și BBC. De asemenea, Burnham a menționat existența unor dovezi privind tentative de interferență în alegerile generale britanice din 2019, prezentând aceste date în cadrul discursului său de la ONU.
Londra intenționează să partajeze experiența acumulată cu alte state europene, menționând Republica Moldova ca exemplu de țară sprijinită pentru protejarea alegerilor împotriva interferențelor rusești. În contextul geopolitic actual, guvernele europene acordă o atenție tot mai mare războiului hibrid. Această strategie include combaterea campaniilor de dezinformare și a operațiunilor desfășurate online care vizează securitatea și stabilitatea regională.
Fenomenul dezinformare este strâns legat de vulnerabilitățile sociale interne, precum costul ridicat al vieții sau lipsa de ocupare a tinerilor. Aceste grupuri de populație pot fi mai ușor influențate de atacurile online. Această abordare reflectă o preocupare crescută pentru securitatea cibernetică și socială în fața amenințărilor hibride care utilizează tehnologia pentru a exploata problemele economice și sociale ale cetățenilor.
