Lituania a început procesul de dezasamblare a două reactoare de tip RBMK-1500, o operațiune de o complexitate tehnică fără precedent în Europa. Această inițiativă vizează centrala nucleară de la Ignalina, o instalație construită în perioada sovietică în estul țării. Viceministrul Energiei, Gabriel Gorbačevski, a subliniat că acest proiect unic abordează dificultăți tehnice pe care practica internațională de dezafectare nucleară nu s-a mai confruntat până acum, oferind date esențiale pentru viitor.
Procesul de dezafectare este extrem de dificil deoarece inginerii trebuie să gestioneze nuclee reactoare puternic contaminate. Conform unui raport Euractiv, lucrătorii sunt nevoiți să utilizeze echipamente robotizate construite special la comandă pentru a efectua demontarea de la distanță. Această metodă este necesară pentru a naviga printr-o rețea internă extrem de complexă, formată din peste 2.000 de canale individuale care adăposteau componentele critice.
Aceste canale de la fiecare reactor RBMK-1500 conțineau combustibilul nuclear, sistemele de control și diverse componente de răcire. Dezasamblarea este o necesitate strategică, având în vedere că Lituania a acceptat să dezafecteze instalația pentru a putea adera la Uniunea Europeană. Ultimul reactor a fost oprit în anul 2009, măsură luată pentru a elimina riscurile structurale care puneau în pericol siguranța generală a zonei.
În paralel cu acest proces, Lituania a reacționat ferm față de situația de la centrala nucleară belarusă de la Astraveț, situată în apropierea frontierei. Gabriel Gorbačevski a criticat lipsa de transparență a Minskului privind defecțiunile echipamentelor și a exprimat îngrijorări legate de planurile de extindere a programului nuclear belarus. Autoritățile lituaniene insistă ca Belarusul să remedieze deficiențele de siguranță și să participe la consultări transfrontaliere înainte de noi proiecte.
Disputa diplomatică privind centrala de la Astraveț a fost susținută și de Parlamentul European, care a solicitat suspendarea exploatării comerciale a instalației. Instituția a invocat probleme legate de punerea în funcțiune și opriri de urgență frecvente, care nu au fost comunicate oficial. Țările baltice au luat măsuri pentru a bloca intrarea pe piețele lor a energiei electrice produse de această instalație din Belarus, invocând riscurile de securitate.
Gestionarea reactoarelor de tip RBMK este o problemă de securitate regională, având în vedere că acest model a fost cel utilizat la Cernobîl, unde a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie. Rolul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) este considerat crucial de către Lituania pentru consolidarea standardelor de siguranță și pentru monitorizarea continuă a instalațiilor nucleare din regiune, inclusiv a celor din Ucraina.
