Prim-ministrul israelian Netanyahu se află în New York pentru a susține un discurs în cadrul Adunării Generale a ONU, însă programul său de întâlniri evidențiază o absență notabilă. În ciuda sesiunilor de lucru cu diverși lideri mondiali, acesta nu va avea o întrevedere cu Trump, nici cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio. De asemenea, vizita sa nu include nicio discuție cu lideri arabi, fapt care subliniază o schimbare în dinamica diplomatică a sejurului său american.
Biroul liderului israelian a explicat absența acestor întâlniri prin faptul că Netanyahu are un program extrem de încărcat. Deși mulți lideri mondiali au solicitat o audiență, prim-ministrul trebuie să se întoarcă în Israel înainte de începerea sărbătorii evreiești Sukkot, programată pentru vineri, la apusul soarelui. Agenda sa oficială include totuși întâlniri cu președinții Argentinei, Boliviei, Paraguayului, Panama și Etiopiei, precum și cu vicepreședintele Columbiei și cu prim-miniștrii Greciei, Sloveniei și Papua Noua Guinee.
Diplomatul Michael Oren, fost ambasador al Israelului la Washington, a descris situația ca fiind o lovitură pentru Netanyahu, având în vedere contextul alegerilor generale din Israel de pe 27 octombrie. Oren a subliniat că nu își amintește un moment în care un prim-ministru israelian a vizitat Statele Unite fără a se întâlni cu președintele. Acesta a menționat că, deși există un discurs de campanie, ar fi fost mult mai oportun ca acesta să fie susținut de o întâlnire cu președintele sau cu secretarul de stat.
Relația dintre Trump și Netanyahu a trecut prin etape de colaborare intensă, liderii întâlnindu-se de opt ori în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Totuși, alianța a fost pusă la încercare atunci când Trump a încercat să retragă Statele Unite din conflictul din Orientul Mijlociu, fără a atinge obiectivele principale. Tensiunile au fost alimentate și de opoziția Israelului față de un acord provizoriu încheiat de Washington cu Teheranul în iunie, un pact care s-a destramat ulterior.
Izolarea diplomatică a Israelului pare să se accentueze de la lansarea războiului din Gaza, ca răspuns la atacurile din 7 octombrie. Sprijinul public american pentru Israel a cunoscut o scădere, în special în rândul democraților. Această tendință este susținută și de deciziile unor aliați tradiționali, precum Marea Britanie, Franța și Canada, care au anunțat recent sancțiuni împotriva așezărilor israeliene din Cisiordania, afectând poziția strategică a guvernului de la Tel Aviv.
Contextul geopolitic actual este marcat de o fragmentare a sprijinului internațional pentru Israel, reflectată prin sancțiuni aplicate de parteneri europi. În timp ce instituțiile internaționale precum ONU sunt uneori criticate de lideri precum cel al Argentinei, presiunea asupra Israelului crește pe mai multe fronturi. Această izolare coincide cu o perioadă de instabilitate în Orientul Mijlociu și cu schimbări în prioritățile de politică externă ale marilor puteri, inclusiv ale Statelor Unite.
