Liderii din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord s-au reunit luni la Cardiff pentru a semna o declarație comună prin care își revendică dreptul la autodeterminare. Aceștia au afirmat că viitorul națiunilor lor se află în cadrul Uniunii Europene, subliniind că procesul Brexit a prejudiciat economiile locale. Această mișare politică a avut loc într-un context marcat de declarațiile lui Donald Trump, care a menționat că o reunificare a Republicii Irlanda și a Irlandei de Nord ar fi o opțiune fantastică.
Întâlnirea a reunit figuri politice importante, precum John Swinney, prim-ministrul scoțian și lider al Partidului Național Scoțian, și Michelle O'Neill, prim-ministrul nord-irlandez și vicepreședintele Sinn Féin. Alături de ei, la discuții au fost prezenți și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin, precum și Rhun ap Iorwerth, prim-ministrul galez și lider al partidului Plaid Cymru. Acești lideri au solicitat guvernului britanic să pregătească și să planifice schimbările constituționale necesare pentru autodeterminare.
În ceea ce privește termenele de implementare, John Swinney a estimat că un eventual referendum privind independența Scoției ar putea avea loc în următorii cinci ani. În același timp, Michelle O'Neill a pledat pentru organizarea unui referendum până în anul 2030, menționând că dezbaterea privind unificarea este activă la nivel internațional. Pe de altă parte, Rhun ap Iorwerth nu a stabilit o dată fixă, lăsând decizia în mâinile poporului galez, deși a observat că funcționarea instituțiilor de la Westminster este problematică.
Reacția guvernului britanic rămâne una de rezistență în fața acestor solicitări de independență sau schimbare a statutului. Prim-ministrul Andy Burnham a declarat că crede cu tărie în unitatea Regatului Unit, în timp ce Downing Street a reiterat poziția de a nu permite referendumuri de independență. În Irlanda de Nord, Londra se bazează pe acordurile de pace de la Vinerea Mare din 1998 pentru a gestiona eventualele schimbări de statut, în condiția unei majorități populației favorabile.
Această evoluție politică este considerată semnificativă de către experți, precum Michael Keating, profesor la Universitatea din Aberdeen. Acesta subliniază că parteneriatul dintre SNP, Plaid Cymru și Sinn Féin reprezintă un moment de cotitură, deoarece aceste grupări au păstrat distanță față de una de alta în trecut. Totuși, este puțin probabil ca aceste presiuni să convingă guvernul britanic să își schimbe poziția actuală privind integritatea teritoriului.
Contextul politică de la nivel local reflectă o tensiune constantă între regatele autonome și puterea centrală de la Londra. De la înființarea instituțiilor autonome în 1999, procesul de descentralizare a fost un subiect de dezbatere, însă rezistența de la Westminster rămâne un obstacol major. În Scoția, evenimentul de la Cardiff vine într-un moment în care discuțiile despre viitorul constituțional sunt intensificate de contextul geopolitic actual și de schimbările de la nivel global.
