Liderii națiunilor Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord s-au reunit luni la Cardiff pentru a semna o declarație comună prin care își revendică dreptul la autodeterminare. Acești lideri au afirmat că viitorul națiunilor lor se află în cadrul Uniunii Europene, subl heavyând că procesul de Brexit a prejudiciat economiile acestor teritorii. Întâlnirea a inclus prezența unor figuri politice de importanță majoră, care solicită guvernului britanic să faciliteze schimbările constituționale necesare.
Participanții la această întâlnire fără precedent au fost prim-ministrul galez Rhun ap Iorwerth, liderul partidului Plaid Cymru, alături de prim-ministrul scoțian John Swinney, lider al Partidului Național Scoțian (SNP). La discuții s-au alăturat totodată Michelle O'Neill, prim-ministrul nord-irlandez, și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin. Acești lideri au sublipsit faptul că națiunile lor vor avansa în ritmul propriu către autodeterminare, solicitând în același timp planificarea unor schimbări structurale de către Londra.
Contextul politică a fost influențat de declarațiile lui Donald Trump, care a susținut că o reunificare a Republicii Irlanda și a Irlandei de Nord ar fi un proces fantastic. În urma acestor afirmații, Sinn Féin a pledat pentru organizarea unui referendum până în anul 2030. Michelle O'Neill a menționat că aceste declarații arată că dezbaterea privind unificarea este în plină desfășurare și că există un interes activ la nivel internațional pentru acest subiect.
În ceea ce privește calendarul schimbărilor, John Swinney a estimat că un referendum privind independența Scoției ar putea avea loc în următorii cinci ani. În schimb, Rhun ap Iorwerth a declarat că preferă să lase decizia privind calendarul în mâinile poporului galez, deși a menționat că funcționarea guvernului de la Westminster este problematică. Această poziție a liderilor scoțieni și galezi vine într-un moment în care guvernul britanic rămâne ferm pe poziția de a nu permite referendumuri de independență.
Problearea privind unirea Irlandei de Nord rămâne un subiect sensibil, bazat pe acordurile de pace de la Vinerea Mare din 1998. Aceste acorduri permit organizarea unui referendum dacă majoritatea populației din provincie este de acord cu unificarea. În timp ce unii cetățeni din Belfast au reacționat cu prudență la afirmațiile lui Donald Trump, liderii politici de la Cardiff continuă să sublinieze necesitatea unei autonomii care să permită națiunilor să decidă singure viitorul lor politic și economic.
Această mișare a liderilor regionali se înscrie într-un context în care Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord își caută o autonomie sporită față de Londra. Tensiunile dintre guvernele naționale și guvernul central britanic au crescut, în special în ceea ce privește impactul Brexitului asupra economiilor locale. Această dorință de autodeterminare este strâns legată de dorința de a menține o legătură puternică cu structurile europene, într-un moment în care stabilitatea politică a Regatului Unit este pusă la încercare.
