Senatul Italiei a adoptat un proiect de lege esențial pentru reintroducerea energiei nucleare în mixul energetic al țării, printr-un vot de 81 de susținători versus 51 de opozanți. Această decizie legislativă, aprobată anterior și de Camera Deputaților, marchează un punct de cotitură în strategia de securitate energetică a guvernului condus de Giorgia Meloni. Deși construcția unor reactoare noi rămâne un obiectiv pe termen lung, actul oferă baza juridică necesară pentru viitoarele proiecte de infrastructură nucleară.
Noua legislație autorizează guvernul să elaboreze, în decurs de 12 luni, un set de norme care să reglementeze procesul de autorizare a reactoarelor, standardele de siguranță și gestionarea deșeurilor radioactive. Un aspect central al strategiei este trecerea de la reactoarele de mari dimensiuni către tehnologia reactoarelor modulare mici, cunoscute sub acronimul SMR. Aceste tehnologii avansate sunt promovate de susținători ca fiind soluții mai sigure, mai flexibile și mai rapide de implementat decât modelele tradiționale.
Ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a calificat votul ca fiind un pas istoric, subliniind că energia nucleară, atunci când este integrată cu sursele regenerabile, reprezintă o tehnologie câștigătoare. Guvernul argumentează că necesitatea acestui pas este dictată de creșterea cererii de electricitate și de vulnerabilitățile energetice evidențiate de invazia Rusiei în Ucraina. Obiectivele climatice ale țării și digitalizarea economiei, care necesită centre de date masive, sunt, de asemenea, factori care justifică revenirea la nucleare.
În ciuda avansului legislativ, rămân obstacole tehnice și economice semnificative, inclusiv lipsa unui depozit național permanent pentru deșeurile radioactive. Analiștii au semnalat că costurile pentru un singur reactor modular de 300 de megawați pot oscila între 3 și 6 miliarde de euro, fără a include infrastructura de rețea. Michele Governatori, consilier principal la ECCO, a avertizat că interesul investitorilor privați ar putea fi limitat, deoarece tehnologiile SMR nu sunt încă testate comercial la scară largă în Europa.
Opinia publică din Italia pare să fi evoluat, un sondaj realizat de Only Numbers în iunie 2026 indicând că aproximativ 55% dintre cetățeni susțin tehnologiile nucleare de nouă generație. Sprijinul este mai pronunțat în rândul tinerilor, care nu au o legătură directă cu accidentele istorice. Totuși, organizațiile de mediu și opoziția au semnalat deja că vor contesta viitoarele proiecte, în special în ceea ce privește amplasamentele și gestionarea reziduurilor radioactive.
Istoricul energetic al Italiei este marcat de două refuzuri populare prin referendum, unul în urma dezastrului de la Cernobîl din 1986 și al doilea după accidentul de la Fukushima din 2011. Înainte de aceste decizii, țara opera patru reactoare și era un pionier în domeniu. În ultimii decenii, Italia a devenit un mare consumator de energie nucleară importată din țările vecine pentru a-și acoperi nevoile de electricitate.
