Italia a manifestat o opoziție fermă față de intenția Germaniei de a deveni partener cu drepturi depline în Programul GCAP. Proiectul de dezvoltare a unui avion de luptă de nouă generație este condus de Regatul Unit și implică în prezent parteneriate între Britanie, Italia și Japonia. Scopul strategic al acestui program este reducerea dependenței celor trei state de aeronavele militare americane, însă expansiunea actuală pune sub semnul întrebării structura de colaborare stabilită inițial.
În cadrul unei reuniuni online desfășurate săptămâna aceasta cu partenerii britanici și japonezi, ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a refuzat acordarea unui rol egal Germaniei. În loc de o participare activă, Crosetto a sugerat că Berlinul ar trebui să primească statutul de observator, similar cu cel al Canadei. Această poziție ar însemna că Germania nu ar avea niciun rol direct în procesele de proiectare sau dezvoltare ale noii aeronave militare.
Oficialii din Italia și Japonia au exprimat îngrijorări majore în urma declarațiilor premierului britanic Andy Burnham, care s-a arătat deschis către implicarea Germaniei. Partenerii actuali se tem că adăugarea unui nou membru într-un proiect deja complex va duce la întârzieri cronice ale procesului de dezvoltare. Există, de asemenea, o reticență economică, oficialii temându-se că propriile companii naționale ar putea pierde contracte esențiale în favoarea firmelor germane, precum Airbus.
Germania, care deține cel mai mare buget de apărare din Uniunea Europeană, dorește să contribuie financiar și să asigure volum de comenzi pentru industria sa. Berlinul a transmis că va respinge statutul de observator, considerând propunerea Italiei ca fiind inacceptabilă. Germania urmărește să devină membru cu drepturi depline, solicitând în schimb o parte semnificativă din contractele de producție pentru a-și susține sectorul aerospațial național.
Eforturile de integrare în GCAP apar într-un moment critic pentru securitatea europeană, în contextul eșecului proiectului de avion de luptă FCAS. Acest program de dezvoltare comun cu Franța s-a prăbușit definitiv în luna iunie, lăsând Germania în căutarea unor alternative viabile. În prezent, Berlinul analizează posibilitatea unei colaborări cu Spania sau o parteneriată cu Suedia și cu gigantul aerospațial Saab pentru a-și asigura capacitățile de apărare.
Contextul geopolitic actual pune presiune pe statele europene de a consolida proiectele de apărare autonomă. Deși Germania încearcă să își diversificeze parteneriatele de după prăbușirea FCAS, rezistența Italiei și Japoniei subliniază dificultatea de a echilibra interesele de securitate cu cele economice și industriale în cadrul programelor de armament de mare amploare.
