Procesul de integrare europeană al Republicii Moldova oferă potențial de consolidare a legăturilor economice cu România, în special prin investiții în sectoarele de industrie, transport și energie. O analiză publicată de Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) indică faptul că apropierea de piața europeană poate facilita integrarea companiilor moldovenești în lanțurile de aprovizionare. Totuși, beneficiile economice nu sunt automate, fiind condiționate de implementarea unor reforme interne, dezvoltarea infrastructurii și pregătirea forței de muncă.
Sectorul industrial poate beneficia de fenomenul de nearshoring, prin relocarea activităților de producție mai aproape de piețele de desfacere. Domenii precum producția de componente electronice, cablaje, piese auto, industria agroalimentară și serviciile pentru întreprinderi sunt identificate ca fiind cu potențial ridicat. Pentru companiile din România, acest context creează oportunități în aprovizionare, logistică și proiecte industriale transfrontaliere, permițând dezvoltarea unor relații directe cu furnizorii de peste Prut.
Conectivitatea prin rețelele rutiere, feroviare, energetice și digitale este esențială pentru reducerea costurilor de transport și facilitarea circulației mărfurilor. Comisia Europeană susține deja aceste eforturi prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, vizând îmbunătățirea legăturilor de transport între România și Republica Moldova. Deși aceste proiecte pot avansa înainte de aderarea propriu-zisă, investitorii au nevoie de reguli previzibile și proceduri administrative funcționale pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung.
Există riscul ca economiile candidate să rămână blocate în activități cu valoare adăugată mică dacă atragerea investițiilor se bazează exclusiv pe costuri reduse ale forței de muncă. Autorii analizei avertizează că este necesar transferul de tehnologie și dezvoltarea furnizorilor locali pentru a crește productivitatea. De asemenea, migrația specialiștilor reprezintă o provocare majoră, motivând necesitatea unor oportunități economice care să permită circulația competențelor și întoarcerea diaspora în Republica Moldova.
Suportul financiar pentru reformele necesare este asigurat prin Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova, care dispune de o anvelopă de aproximativ 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027. Acest pachet include 385 de milioane de euro în granturi și 1,5 miliarde de euro în împrumuturi concesionale. Recent, la 5 octombrie 2026, Comisia Europeană a efectuat o plată suplimentară de 157 de milioane de euro, după ce autoritățile moldovenești au îndeplinit 18 reforme specifice.
Experiența extinderilor anterioare ale Uniunii Europene oferă perspective asupra impactului economic, deși rezultatele nu pot fi garantate pentru viitor. Cercetările Fondului Monetar Internațional au indicat că, în 2019, venitul pe locuitor în statele care au aderat în 2004 era cu aproximativ 10% mai mare decât într-un scenariu fără extindere. Această cifră reprezintă o estimare agregată după 15 ani și nu constituie o prognoză directă pentru câștigurile economice ale României sau Republicii Moldova.
