Instabilitatea politică de la București pune sub presiune indicatorii macroeconomici ai României, crescând riscul de retrogradare a ratingului de țară. Silviu Cerna, fost membru în Consiliul de Administrație al BNR, a subliniat că decizia de respingere a unui guvern cu drepturi depline survine într-un moment critic, chiar înainte de evaluarea de către Standard & Poor's. Această situație poate duce la o scumpire masivă a împrumuturilor statului român.
Criza politică, care durează de aproape jumătate de an, afectează direct poziția externă a economiei și alimentează scepticismul partenerilor europeni. Silviu Cerna explică faptul că România este privită din Bruxelles ca o țară instabilă într-o regiune cu probleme serioase. Ineficiența în instalarea unui Executiv stabil limitează capacitatea țării de a negocia interesele strategice la nivelul Uniunii Europene și de a contribui la consolidarea acestora.
Spre deosebire de România, Bulgaria a reușit să treacă prin șapte rânduri de alegeri anticipate fără a compromite stabilitatea financiară. Succesul bulgar se datorează regimului de "currency board", care impune o disciplină fiscală extrem de strictă. Acest mecanism a împiedicat adoptarea unor politici populiste care ar fi putut deteriora deficitul bugetar, datoria publică sau rata inflației, permițând țării să își mențină indicatorii economici sub control.
În România, dezechilibrele fiscale au fost provocate de politicile guvernamentale adoptate în perspectiva alegerilor regulate din anul 2024. Silviu Cerna menționează că, în absența alegerilor anticipate, s-au produs dezechilibre care nu au fost prezente în Bulgaria. Deși alegerile anticipate pot întări democrația, organizarea lor consumă timp, iar economia română are nevoie de măsuri urgente pentru a gestiona presiunea piețelor și riscurile financiare.
În ceea ce privește cursul valutar, un salt brusc al euro la 6 lei este considerat puțin probabil de către fostul membru al BNR. Silviu Cerna subliniază că rezervele de mijloace de plată internaționale ale României sunt la un nivel fără precedent, depășind 60 de miliarde de euro. Aceste rezerve oferă BNR capacitatea necesară de a interveni pe piață pentru a atenua eventuale fluctuații bruște de mari proporții.
Contextul economic actual este marcat de o presiune valutară semnificativă, euro atingând pragul de 5,3447 lei în data de 2 octombrie 2026. Această depreciere a leului coincide cu perioade de incertitudine politică, afectând direct costul vieții. Deși analizele unor instituții precum HSBC estimează cursuri diferite pe termen lung, volatilitatea imediată rămâne un factor de risc major pentru stabilitatea macroeconomică a țării.
