Instabilitatea politică din Germania, manifestată prin rezultatele electorale slabe ale partidului CDU, pune sub semnul întrebării capacitatea lui Friedrich Merz de a conduce negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034. Oficialii europenilor de la Bruxelles exprimă îngrijorări privind rolul tradițional al Germaniei ca forță de mediere, în contextul în care pierderile electorale ale lui Merz au determinat o reevaluare a puterii de negociere a statului german la nivel european.
Miza centrală a disputelor este pachetul propus de Comisia Europeană, care însumează aproape 2.000 de miliarde de euro în prețuri curente, reprezentând aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii. Germania a format un grup de șase state, alături de Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, care solicită reducerea acestui buget cu câteva sute de miliarde de euro. Aceste state susțin că fondurile trebuie direcționate către securitate, apărare, competitivitate și suveranitate europeană, fără a crește povara contribuabililor naționali.
Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pe buget, a criticat dur această poziție a statelor „frugale”, avertizând că reducerile cerute ar putea fragiliza Europa. Europarlamentarul român susține că Parlamentul cere un buget de 1,27% din venitul național brut, la care se adaugă 0,11% pentru rambursarea datoriilor NextGenerationEU, totalizând 1,38%. Mureșan a subliniat că noile prioritare, precum apărarea și securitatea cibernetică, nu trebuie finanțate prin tăieri în politicile de coeziune sau în agricultura europeană.
Slăbirea autorității lui Merz este cauzată de două lovituri electorale în estul Germaniei, unde AfD a obținut rezultate semnificative. În Saxonia-Anhalt, AfD a câștigat cu aproape 44% din voturi, iar în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, CDU a obținut doar aproximativ 5%, cel mai slab rezultat de după 1949. Această presiune internă și creșterea extremei drepte eurosceptice fac dificilă prezentarea unui buget european mai mare, care ar putea include și noi taxe europice, în condițiile în care Germania este principalul contributor net.
Pentru România, care este beneficiar net al bugetului european, rezultatul negocierilor este critic pentru fondurile de coeziune și agricultură. Siegfried Mureșan a avertizat că Bucureștiul ar avea de pierdut dacă bugetul este redus semnificativ, insistând că resursele pentru competitivitate nu trebuie extrase din fondurile destinate fermierilor sau infrastructurii. Disputa rămâne una dintre cele mai mari rupturi din actualele negocieri, între poziția statelor care cer tăieri și cea a Parlamentului care solicită majorarea resurselor.
Procesul de stabilire a Cadrului Financiar Multianual necesită unanimitatea statelor membre în Consilul European, urmată de aprobarea Parlamentului European. Statele țintă să ajungă la un acord politic până la sfârșitul acestui an, pentru ca programele să fie gata de implementare la 1 ianuarie 2028. Orice întârziere ar putea complica calendarul politic, având în vedere că alte state importante, precum Franța, Italia, Spania sau Polonia, vor intra în perioade electorale care pot limita disponibilitatea guvernelor de a accepta compromisuri la Bruxelles.
