Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport privind climatul investițional din România, descriind țara drept o destinație de tip mixt pentru investitori. Deși piața este considerată deschisă, cu forță de muncă calificată și o poziție strategică, raportul evidențiază dificultăți semnificative legate de imprevizibilitatea justiției și de schimbările frecvente ale legislației. Aceste elemente creează un mediu de afaceri instabil, în care slăbiciunea implementării regulilor reprezintă o barieră majoră în fața capitalului străin.
Corupția este identificată în document ca o provocare continuă, afectând atât autoritățile, cât și mediul de afaceri. Investitorii americani au raportat probleme specifice în interacțiunea cu serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Această percepție este susținută de datele Eurobarometrului din perioada ianuarie-februarie 2025, care indică faptul că 90% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția larg răspândită, un nivel mult mai ridicat decât media de 63% în Uniunea Europeană.
Sectorul energetic este prezentat ca fiind deosebit de vulnerabil în fața modificărilor legislative neprevăzute, în special în domeniul fiscal. Raportul menționează impactul impozitului pe profitul excepțional, aplicat atât producătorilor de gaze naturale onshore, cât și celor offshore, pe baza prețului de la Hub-ul Central European de Gaz din Viena (CEGH). De asemenea, reglementările privind plafoanele de preț la energie electrică și gaze naturale, care sunt valabile până în 2025 și 2027, contribuie la un peisaj economic imprevizibil.
Guvernul a introdus taxe pe profiturile neașteptate ale producătorilor de energie, însă procesul legislativ a fost criticat pentru lipsa unei consultări publice semnificative. În aprilie 2025, a fost instituită o taxă specială pe construcții, de 0,5% pentru construcțiile private terestre și de 0,25% pentru activele controlate de stat. Totodată, autoritatea guvernului de a verifica transferurile de contracte petroliere către companii din afara UE rămâne un factor de control strategic, fiind necesară aprobarea prin hotărâre de guvern.
Investițiile care implică parteneriate public-private sunt descrise ca fiind mai complexe decât cele realizate exclusiv cu companii private. Aceste tranzacții de amploare pot fi blocate de interese politice sau de lipsa de coordonare între ministerele guvernamentale. În acest context, stabilitatea cadrului juridic rămâne un punct critic pentru atragerea investitorilor, deoarece lipsa de prevedibilitate în aplicarea legilor poate întârzia proiectele de infrastructură și dezvoltare economică pe termen lung.
Percepția asupra corupției în România este reflectată și de atitudinea antreprenorilor locali, conform datelor Eurobarometru. Un procent de 62% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici tind să îi favorizeze pe membrii propriilor familii sau pe prieteni. Această dinamică de nepotism și lipsa de transparență în administrație alimentează scepticismul investitorilor străini și complică procesul de integrare a unor parteneri externi în economia națională.
