Redacția publicației Novaia Gazeta a anunțat oficial, vineri, închiderea definitivă a ziarului. Decizia vine după ce autoritățile și serviciile de informații rusești au obligat echipa să își încêteze activitatea. Conform comunicatului postat pe site-ul instituției, procesul de închidere va include stingerea luminilor din clădirea sediului pe data de 9 noiembrie, moment în care vor fi și serverele de la redacție. Această decizie marchează finalul unei perioade de peste 30 de ani de activitate media.
Procesul de dizolvare a publicației a început concret în seara zilei de 29 octombrie, când s-a realizat evacuarea birourilor de pe Strada Potapov, situată în centrul Moscovei. Pe lângă evacuarea fizică a spațiilor de lucru, autoritățile ruse au intervenit și asupra resurselor financiare, blocând sistemul de donații provenite din partea cititorilor. Redacția a descris aceste acțiuni simultane ca fiind o „acțiune bine coordonată” menită să oprească funcționarea ziarului.
Echipa de jurnaliști a subliniat că, în ultimii aproape cinci ani de la începutul războiului, activitatea lor a fost marcată de o supraveghere constantă și îndeaproape din partea serviciilor ruse de securitate. În această perioadă, site-urile oficiale ale publicației au fost supuse blocajelor repetate, iar instituția a suferit pierderea licenței de înregistrare ca mass-media. Presiunea administrativă a continuat în septembrie, când Ministerul Justiției a inclus Novaia Gazeta în Registrul „agenților străini” din Rusia.
Presiunea juridică asupra personalului a fost intensificată recent prin acțiuni directe împotriva conducerii. În ultimele două săptămâni, forțele de securitate au efectuat percheziții la domiciliul redactorului-șef, Serghei Sokolov, în cadrul unui dosar penal care îl vizează pe colegul său, Oleg Roldugin. Acesta din urmă este acuzat de utilizarea ilegală a datelor cu caracter personal în cadrul unui grup și se află, în prezent, sub regim de arest la domiciliu.
Evoluția acestor restricții reflectă contextul de control media din Rusia, unde jurnaliștii de investigație se confruntă cu sancțiuni administrative și penale severe. În ultimul an, regimul a utilizat mecanisme precum statutul de „agent străin” și retragerea licențelor de mass-media pentru a limita libertatea de presă. Aceste măsuri au transformat activitatea jurnalistică într-un proces de mare risc, implicând supraveghere constantă și riscul de represalii juridice directe.
În contextul tensiunilor geopolitice din Europa de Est, care afectează stabilitatea regională și relațiile diplomatice, controlul informației în Rusia rămâne un element central al politicii de securitate de stat. Aceste presiuni asupra presei independente se încadrează într-un peisaj de instabilitate care afectează și alte zone de interes strategic, marcând o perioadă de transformări profunde în modul în care informația este gestionată și reglementată oficial.
