Primul proces judiciar legat de sabotajul suferit de conductele de gaz germano-ruse Nord Stream a început miercuri, la Hamburg. Acțiunea are loc la patru ani de la explozia care a avut loc în Marea Baltică, în largul insulei daneze Bornholm. Pe banca acuzaților se află un fost ofițer ucrainean, Serghei Kuznetsov, care este acuzat de parchetul german de comiterea unei crime de război în urma atacului asupra infrastructurii energetice.
Serghei Kuznetsov, un comandant al armatei ucrainene și tată a patru copii, este acuzat că a elaborat, împreună cu alți militari și la cererea autorităților ucrainene, un plan pentru distrugerea gazoductelor. Anchetatorii germani susțin că acesta a condus un comando format din scafandri profesioniști, un artificier și un căpitan de vas. Suspectul a fost arestat în Italia pe 21 august 2025, în timp ce își petrecea vacanța cu familia, fiind ulterior extrădat în Germania.
Conform anchetei, Serghei Kuznetsov ar fi intrat în Germania la începutul lunii septembrie 2022 folosind un pașaport ucrainean fals, tranzitând Polonia. Acesta s-ar fi alăturat compliciilor săi în portul Rostock, la bordul unei bărci cu pânze închiriate prin intermediari. Grupul ar fi transportat explozibil militar până în apropierea insulei Bornholm, unde au fost fixate încărcături cu întârziere pe conducte, provocând explozia de pe 26 septembrie 2022.
Pe lângă Serghei Kuznetsov, justiția germană urmărește și un al doilea suspect, un ucrainean numit Vladimir Z., care a fost arestat într-un hotel din Pula, Croația. Acesta este descris ca fiind unul dintre scafandrii care au participat la sabotaj. Vladimir Z. a fost supus unei decizii de extrădare către Germania în septembrie, deși avocatul său a anunțat intenția de a face apel împotriva acestei măsuri.
Atacul asupra Nord Stream 1 și Nord Stream 2 a avut loc într-un moment în care livrările de gaz prin Nord Stream 1 erau deja suspendate de autoritățile ruse. Această suspendare a avut loc probabil ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse în urma războiului din Ucraina. Deși Ucraina a negat implicarea directă, oficialii au considerat legitim orice atac care slăbește capacitatea Kremlinului de a-și finanța operațiunile militare.
Evenimentul de la Nord Stream a avut loc la șapte luni după invazia rusă a Ucrainei, într-un context de tensiuni extreme între Rusia și Occident. Atunci când atacul a fost descoperit, au fost investigate mai multe piste, inclusiv implicarea Statelor Unite sau a Rusiei. Germania, fiind principalul susținător militar al Ucrainei, a menținut o poziție de separare a puterilor în gestionarea acestui caz de sabotaj și spionaj.
