Comitetul Nobel din Norvegia se pregătește pentru anunțul laureatului Premiului Nobel pentru Pace, într-un context marcat de presiuni politice semnificative. Deși Donald Trump a fost propus de liderii din Cambodgia, Israel și Pakistan, experții consultați de Reuters și AP estimează că șansele sale de câștig sunt extrem de reduse. Această evaluare vine și din cauza conflictului activ pe care președintele SUA îl poartă cu Iranul, un factor care contrazice obiectivele distincției.
Decizia comitetului de cinci membri este influențată de precedentele recente, în special de cazul Mariei Corina Machado. După ce aceasta a primit premiul anul trecut, ea i-a oferit ulterior lui Donald Trump medalia de aur a Nobelului, un gest simbolic pentru a căuta sprijin pentru Venezuela. Haakon Gjerloew, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), susține că membrii comitetului vor analiza dacă acordarea premiului unei persoane ar putea expune această persoană la presiuni din partea lui Trump.
Printre potențialii laureați menționați de experți se numără Papa Leon al XIV-lea, Curtea Penală Internațională sau Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate. Papa Leon al XIV-lea este considerat un lider de opinie important, având o activitate umanitară și pledoarii pentru dialog, în ciuda criticilor primite de la președintele SUA. Totodată, Francesca Albanese este menționată în contextul criticilor aduse de SUA și Israel privind modul în care este gestionat conflictul din Gaza.
O altă posibilitate luată în calcul este alegerea unor entități care reprezintă o opoziție față de politicile lui Trump sau care promovează cooperarea globală. Mark Carney, premierul canadian, este menționat pentru opoziția sa față de tarifele vamale impuse de SUA. De asemenea, experții sugerează că Stația Spațială Internațională ar putea fi onorată ca simbol al multilateralismului, sau organizații precum Save the Children și rețelele de ajutor din Sudan, precum Camerele de intervenție de urgență.
Comitetul se confruntă cu o dilemă strategică între alegerea unor câștigători necontroversați și adoptarea unei poziții ferme în apărarea ordinii internaționale. Istoricul Oeivind Stenersen subliniază că, în situația actuală, premiul ar putea fi folosit pentru a susține dreptul internațional și democrația liberă. Acest lucru ar putea implica onorarea Curții Internaționale de Justiție sau a Curții Penale Internaționale, chiar dacă Washingtonul pregătește sancțiuni împotriva acestora, sub presiunea politică exercitată de administrația Trump.
Procesul de selectare a Premiului Nobel pentru Pace are loc într-o perioadă de instabilitate globală majoră, caracterizată de conflicte intense în regiuni precum Sudan, Ucraina, Yemen și Orientul Mijlociu. Această realitate geopolică pune o presiune sporită pe comitetul norvegian, care trebuie să echilibreze nevoia de a recunoaște eforturile umanitare cu necesitatea de a răspunde provocărilor lansate la adresa normelor internaționale de securitate și suveranitate.
