Investițiile străine directe, care au servit ca motor de creștere economică în România pe parcursul ultimelor două decenii, se confruntă cu o perioadă de retragere. După ce economia a evoluat de la un PIB de 40 de miliarde de euro la începutul anului 2000 către o valoare de aproape 400 de miliarde de euro, contextul actual pune în discuție stabilitatea țării. Tensiunile geopolitice internaționale și proximitatea față de războiul din Ucraina au început să afecteze percepția investitorilor.
Situația a devenit și mai critică după alegerile prezidențiale, moment în care piarea a suferit o schimbare radicală de paradigmă. Deși până în decembrie 2024 România părea o destinație solidă, datorită taxelor și impozitelor pentru companii mai mici decât în alte state și a forței de muncă, mulți investitori au început să formuleze întrebări. România a trecut de la statutul de țară stabilă, pe plan politic și social, la unul marcat de incertitudini.
Factorii care inhibă extinderea operațiunilor multinaționalelor deja prezente în țară includ creșterea fiscalității și un deficit bugetar foarte mare. La aceste elemente se adaugă inflația ridicată și o criză politică persistentă, care afectează deciziile de business. În prezent, economia românească se află într-o dispută între necesitatea de consolidare fiscală, impusă de costurile ridicate de finanțare ale bugetului din cauza dobânzilor, și imperativul de a asigura creșterea economică.
Pentru a analiza aceste evoluții, ZF și NNDKP organizează marți, 13 octombrie, conferința „Dialoguri despre România: evoluții și perspective”. Evenimentul va aborda dacă investițiile străine mai pot reprezenta un motor de creștere în contextul actual. La discuții vor participa reprezentanți ai ING Bank, NNDKP, Camerei de Comerț Germano-Române, FIC, UiPath și Camerei de Comerț Româno-Britanice, evaluând capacitatea guvernului de a convinge din nou investitorii.
Participanții la evenimentul de analiză includ experți precum Raluca Țintoiu de la ING Bank, Alina Timofete, Marius Ionescu, Alina Radu și Sorina Olaru din cadrul NNDKP. De asemenea, vor fi prezenți Petru Rușeț de la AHK România, Ruxandra Băndilă de la FIC, Ionuț Sas de la UiPath și Robert Uzună de la Camera de Comerț Româno-Britanică. Această masă rotundă caută să identifice soluții pentru recuperarea atractivității economice a României.
Evoluția indicatorilor macroeconomici rămâne un subiect de monitorizare atentă pentru stabilitatea regională. În contextul în care proiectele de infrastructură și cele energetice pot depăși estimările de cost cu până la 20%, riscurile financiare devin un factor suplimentar de incertitudine. Această presiune asupra bugetului și a capacităților de investiție subliniază dificultatea de a menține un echilibru între disciplinele fiscale și necesitatea de dezvoltare a capacităților naționale.
