Importurile provenite din China către regiunea Europei Centrale și de Est au înregistrat o creștere de aproximativ 17% față de perioada precedentă, conform analizei realizate de asigurătorul de credite comerciale Coface. Această evoluție, care este identificată ca un fenomen de tip „China Shock 2.0”, generează o presiune sporită asupra producătorilor locali din regiune. Companiile din Europa Centrală și de Est se confruntă cu o concurență agresivă, pe măsură ce exporturile chineze sunt direcționate către piețele europene din cauza unei cereri interne slabe în China.
Evoluția acestor fluxuri comerciale afectează în mod direct stabilitatea sectoarelor industriale, unde marjele de profit sunt deja erodate. Printre domeniile cele mai vulnerabile se numără industria metalurgică și cea chimică, sectoare care se confruntă simultan cu costuri ridicate ale energiei și reglementări stricte. Totodată, industria auto este identificată ca fiind printre domeniile care traversează dificultăți semnificative, pe fondul concurenței externe intense și a structurilor de costuri care devin tot mai greu de gestionat pentru companiile din regiune.
În ceea ce privește situația economică a României, prognozele indică o perioadă de recesiune în cursul acestui an, cauzată de efectele negative ale consolidării fiscale asupra cererii agregate. Se estimează că economia românească va reveni pe o traiectorie de creștere în anul 2027, cu un avans de 1,6%. La nivel sectorial, industria farmaceutică rămâne un punct forte, fiind susținută de o producție industrială rezilientă, de modernizarea sistemului de sănătate prin fonduri europene și de dezvoltarea segmentului medical privat.
În contrast, sectorul comerțului cu amănuntul traversează o perioadă dificilă, fiind lovit de majorarea cotelor de TVA și de eliminarea subvențiilor la prețul energiei. Scăderea salariilor reale și tendința consumatorilor de a amâna achizițiile non-esențiale accentuează dificultățile acestui segment. Pe de altă parte, sectorul IT&C menține o performanță ridicată, beneficiind de programele de digitalizare, de cererea pentru servicii tehnologice și de disponibilitatea unei forțe de muncă înalt calificate, oferind un contrapuncț de stabilitate în fața volatilității economice.
Riscurile geopolitice și perturbările logistice influențează semnificativ lanțurile de aprovizionare din regiune. Incidențele din zona Strâmtoarei Ormuz au provocat creșteri de preț la petrol, gaze naturale, aluminiu și produse petrochimice, alimentând un nou val de inflație. Pentru a atenua aceste efecte, investițiile prin Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) și programul SAFE sunt esențiale pentru susținerea proiectelor de infrastructură, sănătate și apărare. Succesul companiilor va depinde de capacitatea de adaptare la transformarea tehnologică și la noile structuri de costuri.
Prognoza economică pentru întreaga regiune indică o ușoară încetinire a ritmului de creștere, de la 2,1% în 2025 la 2,0% în 2026, urmând ca accelerarea să aibă loc în 2027, cu un avans de 2,3%. Diferențele de performanță între țări rămân marcate, Polonia menținând o creștere rapidă prin consum și investiții UE, în timp ce în Slovacia retailul este sub presiune din cauza taxelor și a scăderii consumului local.
