Valurile de căldură care au lovit continentul european în cursul acestui an au generat pierderi economice estimate la aproximativ 113 miliarde de euro. Această sumă reprezintă circa 0,46% din PIB-ul combinat preconizat al celor 30 de țări europene analizate în cadrul unui studiu recent. Impactul financiar include nu doar pagubele directe cauzate de dezastre, ci și pierderile de producție, precum și presiunile exercitate asupra puterii de cumpărare a gospodăriilor din cauza inflației și a creșterii prețurilor alimentelor.
Italia se află în poziția de cea mai mare victimă economică, suportând o povară de 27,8 miliarde de euro. Această cifră depășește pierderile raportate de Germania, care înregistrează 25 de miliarde de euro, și de Franța, unde impactul a ajuns la 20,1 miliarde de euro. Analiza subliniază faptul că impactul asupra creșterii economice în Italia a fost de 1,19 puncte procentuale, o valoare semnificativ mai mare decât cea din Germania, unde scăderea a fost de 0,54 puncte.
Concentrarea pierderilor în anumite state este extrem de ridicată, cele cinci economii principale deținând 81% din totalul sumelor pierdute. Pe lângă Italia, Germania și Franța, în acest grup de afectare majoră intră Belgia, cu pierderi de 9,4 miliarde de euro, și Țările de Jos, cu 9,2 miliarde de euro. Această distribuție evidențiază vulnerabilitatea unor zone geografice specifice în fața fenomenelor meteorologice extreme care afectează stabilitatea financiară regională.
Efectele căldurii extreme nu sunt întotdeauna vizibile prin daune materiale asupra clădirilor sau echipamentelor, dar afectează profund sectorul manufacturier. Conform Allianz, temperaturile ridicate pot reduce capacitatea de producție prin scăderea productivității lucrătorilor și prin creșterea ratei de absentism. Datele din sectorul manufacturier din India sunt utilizate ca exemplu pentru a demonstra această legătură directă între condițiile de căldură extremă și scăderea eficienței operaționale în mediul de lucru.
Prognozele pentru viitor indică o agravare a situației, anul 2027 fiind anticipat ca fiind un an de căldură excepțională la nivel mondial. Organizația Meteorologică Mondială estimează că, în perioada 2026-2030, temperaturile medii anuale la suprafață vor depăși cu 1,3 grade C până la 1,9 grade C media din perioada 1850-1900. În plus, un fenomen El Nino intens ar putea genera pierderi globale de 451 de miliarde de dolari, majoritatea pagubelor fiind estimate pentru anul 2027.
Fenomenul de caniculă a afectat deja peste două treimi din populația continentului, regiuni unde locuiesc 410 milioane de persoane au fost expuse la temperaturi de peste 35 de grade Celsius. Această intensitate depășește nivelurile înregistrate în timpul caniculei din 2003, când 320 de milioane de persoane au fost afectate. Tendința actuală arată că valurile de căldură devin tot mai puternice și apar din ce în ce mai devreme în sezonul estival.
